România a produs mai puțină energie și a devenit exportatorÎn ianuarie 2023 România a devenit, pentru prima oară în ultimii 4 ani, exportator net de energie electrică. Faptul nu este deloc pozitiv, având în vedere că producția de energie a scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut. Singura explicație, care ar trebui să transmită semnale îngrijorătoare Guvernului, este aceea că economia țării se află pe o pantă descendentă și se îndreaptă, rapid, către o prăbușire catastrofală.
România a avut, în ianuarie 2023, cel mai mic consum de energie electrică din ultimii 9 ani, semn că economia nu duduie deloc, ci se află într-o prăbușire continuă. Evident, cea mai importantă reducere s-a înregistrat la clienții non-casnici, dat fiind închiderea activității în sectoare industrial importante.
Astfel, din importator net, pe fondul închiderii capacităților de producție a energie electrice, România a devenit, subit, exportator net. Potrivit datelor oficiale, în ianuarie 2023, România a produs 5.516 GWh și a consumat doar 4.796 GWh, exportând 720 GWh, față de 5GWh import net în ianuarie 2022. Practic, față de ianuarie 2022, consumul a fost mai mic cu 12,87 %, iar producția, mai redusă cu 0,3%, atrage atenția dr. ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara. Pe tip de surse, hidroenergia a produs luna trecută 1.534 GWh / 27,81 %, hidrocarburile – 1.220 GWh / 22,11 %, nuclearul – 1.035 GWh / 18,77 %, eolianul – 905 GWh / 16,40 %, cărbunele -738 GWh / 13,38 %, fotovoltaicul – 40 GWh / 0,72 % și biocombustibilul -44 GWh / 0,81 %. Față de ianuarie 2022, s-au înregistrat creșteri la hidroenergie, de 20,49% și, insignifiant, la hidrocarburi, de 0,73%. În rest, toate celelalte surse au raportat scăderi semnificative. Astfel, producția de cărbune a scăzut cu 12,16%, fără nicio explicație logică sau economică, nuclearul a scăzut și el cu 1,05%, biocombustibilul cu 10,54%, eolianul cu 11,43%, iar fotovoltaicul cu 30,95%. Scăderea majoră a producției de energie la fotovoltaic este extrem de ciudată, având în vedere că raportarea se face la aceeași lună ianuarie, însă aceasta spune multe despre eficiența panourilor și parcurilor fotovoltaice în sezonul rece.
În 2022, cel mai mic consum din UE
Anul trecut, România s-a situat pe ultimul loc în UE la consumul de energie electric per capita, cu 2,98MWh pe cap de locuitor. Comparativ, cele mai mari consumuri s-au raportat în Finlanda – 15,33 MWh/per capita, Suedia – 13,22 MWh, Luxemburg – 10,67 MWh, Austria – 8,25 MWh, Belgia – 7,58 MWh. Media europeană a fost de 6,31 MWh/per capita, iar sub 5 MWh au mai raportat Letonia, Cipru, Lituania, Polonia, Croația și Ungaria. Sub media europeană, între 5 și 6,18 MWh/per capita s-au mai situat Slovacia, Malta, Grecia, Italia, Portugalia, Bulgaria, Spania și Danemarca. Bulgaria, de exemplu, care nu și-a închis termocentralele pe cărbune, a avut un consum de 5,56 MWh/ per capita, cu aproape 3 MWh mai mult decât România. În ce privește emisiile de CO2, România, cu 280 gCO2/kWh, a avut mai puține decât Polonia, Bulgaria, Germania, Grecia, Olanda și Italia.
Producția pe cărbune a scăzut cu 60%
Față de ianuarie 2014, luna trecută producția de hidroenergie a crescut cu 29,3%, iar cea pe cărbune a scăzut cu aproape 60%. Nuclearul a scăzut și el cu 1,9%, iar creșteri s-au înregistrat la hidrocarburi, cu 0,5%, la fotovoltaice, cu 247%, la eoliană, cu 91,8% și la biocombustibil, cu 40,7%. Cu toate acestea, contribuția la Sistemul Energetic Național a eolianului și fotovoltaicelor este cuprinsă între 8% și 20%. Referitor la evoluția prețurilor, în luna ianuarie 2023 media pe Piața Zilei Următoare a fost de 136,19 euro/MWh, cu un preț maxim de 198,89 euro/MWh, în data de 30 ianuarie, și unul minim de 17,87 euro/MWh, în data de 1 ianuarie, potrivit dr. ing. Nicolae Codreanu fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara.
