Mafia Dunării. Statul, complice într-unul dintre cele mai mari jafuri din istorie

Administrația Fluvială Dunărea de Jos a fost la un pas de a fi jefuită pentru a doua oară în istoria existenței sale. Cu complicitatea Consiliului Concurenței, care a făcut presiuni pentru înjumătățirea tarifelor de navigație, administrația a fost băgată intenționat pe pierderi în 2024, tocmai pentru a avea pretext să-i ia flota modernizată și să o dea privaților și clientelei de partid, așa cum s-a întâmplat în anii 1995-1996. Mafia porturilor Dunării cu interese austriece amenință însă să acapareze controlul navigației.

Profitând că directorul general al RA-Administrația Fluvială Dunărea de Jos (AFDJ) Galați a avut o problemă de sănătate, Consiliul Concurenței, în complicitate cu conducerea Ministerului Transporturilor, a înjumătățit tarifele de navigație pe Dunăre, astfel că, în 2024, administrația a fost în deficit. Deficitul, deși era o premieră, a ridicat mingea la fileul hienelor politice, care au sărit să hăcuiască din nou AFDJ și să o jefuiască așa cum au făcut-o în anii 1995-1996.

”AFDJ a mai fost hăcuit, prin hotărâri de guvern, prin care s-au externalizat activitățile de salvare și dragare și s-au înființat 3 societăți comerciale, care au luat patrimoniul AFDJ, de care ulterior s-a ales praful. AFDJ-ul a avut atunci 3 nave de dragaj, care au ajuns la 3 firme clientelă de partid, a avut macarale plutitoare, care ieșiseră din reparații capitale, cu motoare auxiliare conservate, cu cazarmament nou la bord, care au fost date pe 2 lei clientelei de partid. Am făcut în 2012 o plângere penală împotriva conducerii AFDJ, a celor numiți politic, către Codruța Kovesi și către instituția prezidențială condusă de Băsescu atunci, dar nici până azi nu s-a luat nicio măsură”, ne-a declarat Ștefan Frunză, vicepreședintele Federației Sindicale Trans-Conex, a lucrătorilor portuari, și președinte al Sindicatului „Farul” de la AFDJ. Culmea este că, după externalizarea activităților și înființarea celor 3 societăți, AFDJ a rămas cu aceleași atribuții, dar fără nave. Deci AFDJ plătea pentru aceste activități, cum ar fi dragarea, pentru că nu mai avea nave.

Mai cu perdea, băieți, mai cu perdea!

Socoteala de acasă a combinatorilor nu s-a potrivit cu cea din târg. Astfel că toate încercările de a separa activitatea comercială de cea administrativă a AFDJ s-au lovit de Convenția de la Belgrad, care interzice o asemenea mânărie, mai ales că este în joc siguranța canalelor navigabile. În ultimii 3 ani, AFDJ a fost pe plus, cu 45 milioane lei pe an, pe care statul i-a luat, până când Consiliul Concurenței a făcut presiuni la Ministerul Transporturilor să reducă la jumătate tarifele, ne spun sindicaliștii. Și asta deși, prin convenție internațională, tarifele de navigație la Dunăre sunt egale cu cele pentru Canalul Suez.

”Dar fără o justificare economică, fără nimic, ei le-au diminuat. A fost doar interesul de a face o subvenționare mascată a firmelor private și de a duce în gaură AFDJ, ca să poată fi privatizat, pentru interesele austriecilor și ungurilor. Nu poți să privatizezi activitatea AFDJ, pentru că îți pui în cap toți ceilalți 10 membri semnatari ai Convenției de la Belgrad. Le-am spus autorităților că AFDJ nu este influențat de piața economică a României, ci are clar obligația care îi revine din Convenția internațională să asigure canalul navigabil. Influența este doar a naturii, dacă e secetă, trebuie să dragheze, dacă e gheață, trebuie să spargă, dacă se schimbă forma canalului navigabil, trebuie să mute semnalizarea navigației. Dacă s-ar privatiza activitatea comercială, am fi la mâna oricărui agent economic, a intereselor altora și oricând se poate bloca șenalul navigabil. În afară de faptul că ei vor încasa toate tarifele de navigație și de pilotaj”, ne-a precizat Ștefan Frunză, vicepreședintele Federației Sindicale Trans-Conex.

Interese mari

Potrivit liderului de sindicat Ștefan Frunză, fiul președintelui Austriei vrea să dezvolte pe zona liberă un hub comercial cu mărfuri containerizate.

”Și asta cu complicitatea președintelui Consiliului Județean Tulcea, al cărui fin a fost numit președinte al Consiliului de Administrație la Administrația Zona Liberă Sulina, un SRL al Consiliului Județean, pentru că au acolo proprietăți, restaurante, sunt mai multe interese. Și acolo oricând îți poate bloca navigația, pentru că deschiderea șenalului este de doar 60 metri. Dacă el a venit cu niște barje și cu niște nave mari, a blocat totul. Chiar dacă nu ar prelua controlul la gurile Dunării, tot poate să blocheze șenalul navigabil. Dacă se preia controlul în zona liberă Sulina, s-a terminat. Deja sunt făcuți pașii, e hotărâre a Consiliului Județean Tulcea, cu concesionare. Când am fost acum cu protestul, am văzut la Sulina că deja un început să spargă cu picamerul, să dărâme cheuri pe acolo.  Dacă își aduce o navă mare, nu mai urcă și nu mai coboară nicio navă pe Dunăre și, implicit, va controla cine intră și cine iese pe gurile Dunării”, ne-a mai declarat Ștefan Frunză.

Comoara de la AFDJ

AFDJ, pe proiecte europene, cu 50% finanțare de la bugetul de stat, a adus nave noi, moderne, și ar fi mană cerească să externalizeze statul român, printr-un S.A. și după aceea să ajungă în mâinile altora, așa cum s-a întâmplat cu celelalte 3 societăți. E calea bătută, băieții știu și vor să aplice același scenariu.

”Le-am arătat tuturor factorilor de decizie că nu există varianta divizării noastre și nici nu ne pot transforma în SA sau în SRL, pentru că ar trebui să ceară aviz și de la ceilalți semnatari ai Convenției de la Belgrad. Dunărea este în regim internațional, nu o poate nimeni transforma în altceva. Nu poți trece nici cu blindatele peste mine. Au vrut să micșoreze și mai mult tarifele, dar m-am luptat cu ei și am reușit să revin, pentru 2025, la tarifele de dinainte și chiar puțin mai mari. Atâta timp cât sunt câine de pază aici și mai sunt și un bun român, cu un copil care deja este cetățean al altei țări, pentru că în țara asta copiii buni nu au loc, nu vor reuși să distrugă AFDJ. Și nu pentru mine, că eu pot să mă duc să profesez ca profesor universitar sau să lucrez pe un proiect și să câștig bani cât vreau, dar este vorba de a păstra ce ne-au dat înaintașii noștri și să lăsăm și noi urmașilor noștri”, ne-a spus Angela Ivan, directorul general al AFDJ.