Consiliul Concurenței cere privatizarea porturilor românești

Pe motiv că nu s-au făcut investiții în anumite porturi dunărene, iar utilizarea acestora este scăzută, Consiliul Concurenței cere vânzarea lor către operatorii privați. Totodată, același Consiliu al Concurenței a solicitat Guvernului să analizeze scăderea tarifelor practicate de administrațiile portuare, în condițiile în care banii proveniți din aceste taxe sunt utilizați tocmai pentru întreținerea infrastructurii și dezvoltarea acesteia.

După ce Guvernul a sabotat încasarea taxelor la CNAIR, lăsând compania fără banii necesari întreținerii infrastructurii rutiere, Consiliul Concurenței vrea să facă același lucru și cu infrastructura portuară și căile navigabile de pe Dunăre.

Astfel, Consiliul Concurenței cere reducerea tarifelor percepute de administrațiile portuare, pe motiv că, în acest fel, transportul fluvial pe partea românească a Dunării ar deveni mai atractiv pentru operatorii economici. Cu o asemenea măsură, impusă tot de Consiliul Concurenței pentru 2024, Administrația Fluvială Dunărea de Jos, căreia i-au fost impuse reduceri de tarife de 50%, a intrat pe deficit, astfel că statul a trebuit să cotizeze, de la buget, cu 20 milioane de lei, după ce, cu un an în urmă, statul încasase surplusul de 45 milioane de lei de la administrație. Deficitul a fost folosit ca pretext pentru a rupe activitatea comercială de la Administrația Fluvială Dunărea de Jos, pe care ar fi lăsat-o fără finanțare pentru activitățile obligatorii de întreținere a canalelor navigabile. Din fericire, încercarea de a destructura administrația s-a izbit de prevederile Convenției de la Belgrad, care făceau imposibilă această mânărie.

”Cuantumul tarifelor administrațiilor portuare au la bază cheltuieli cu salarizarea personalului, care se majorează anual. Așadar, recomandăm autorităților competente restructurarea tipurilor de tarife practicate, care să confere o mai mare predictibilitate și o identificare facilă a acestora de către transportatorii de mărfuri. De asemenea, trebuie avută în vedere și o posibilă stabilire prin act normativ a unei rate rezonabile a profitului practicată de administrațiile portuare. Totodată, este necesară realizarea unei delimitări clare a atribuțiilor administrațiilor portuare, de cele în care administrațiile acționează ca întreprindere, desfășurând activități economice”, se arată într-o analiză a Consiliului Concurenței.

Reorganizare și desființare

În același timp, Consiliul Concurenței cere reorganizarea administrării porturilor fluviale, dat fiind că actuala modalitate de administrare a porturilor fluviale s-a dovedit a fi ineficientă și nu contribuie la dezvoltarea transportului fluvial. Pe de altă parte, administrarea unui port de mai multe entități este dificilă atât din punct de vedere al tarifelor practicate, cât și a lipsei de viziune cu privire la o strategie unitară de dezvoltare a fiecărui port în parte, consideră Consiliul Concurenței.

De asemenea, Consiliul solicită Guvernului o analiză a cauzelor care duc la neutilizarea anumitor porturi, astfel încât aceste porturi să poată fi  desființate, încredințate spre administrare unităților administrativ -teritoriale sau, în măsura în care există cerere, unor operatori privați, similar altor porturi europene dunărene.

”O astfel de recomandare vine în contextul în care, în multe porturi fluviale, în special în cele aflate în administrarea CN APDF SA, nu există o infrastructură adecvată și utilități necesare dezvoltării de activități economice, iar investițiile administrației sunt aproape inexistente. De altfel, în privința politicii investiționale este de remarcat că nici unitățile administrativ – teritoriale, cu câteva mici excepții, nu au investit în dezvoltarea infrastructurii portuare și nici nu intenționează să investească în viitor”, se precizează în documentul emis de Consiliul Concurenței.

Infrastructură insuficient utilizată

Potrivit analizei făcute de Consiliul Concurenței, la Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA (CN APDF SA), în calitatea sa de cel mai mare administrator de infrastructură fluvială din punct de vedere al numărului de porturi/puncte de lucru/locuri de operare, infrastructura portuară administrată este insuficient utilizată. Astfel, doar în 11 din cele 23 de porturi/puncte de lucru administrate s-a înregistrat trafic de mărfuri în perioada 2021 – 2023. Mai mult decât atât, 5 porturi au însumat aproximativ 70% din traficul total de mărfuri. De asemenea, doar 41,14% din suprafața portuară administrată de CN APDF SA este utilizată, existând porturi/puncte de lucru care nu sunt deloc utilizate (5 porturi/puncte de lucru) sau care sunt utilizate sub 3% (2 porturi/puncte de lucru).