Dronele ucrainene ajunse în portul Constanța au ridicat, dincolo de alertele imediate, o serie de întrebări tehnice și politice la care autoritățile de la Kiev nu au oferit, până la această oră, niciun răspuns.
Dronele ucrainene „în derivă” care au ocolit digul. Cum?
Dronele maritime militare nu sunt jucării aruncate la întâmplare pe mare. Potrivit surselor, pentru ca un astfel de dispozitiv să ajungă cât mai aproape de țintă, el trebuie lansat de la distanță mica, de obicei cu ajutorul scafandrilor sau de pe nave comerciale care îl transportă discret până în proximitatea obiectivului.
Drona maritimă este, tehnic vorbind, un navomodel conceput să fie mic și greu de observat, silențios, propulsat de motoare electrice, capabil să transporte o încărcătură explozivă semnificativă și să fie detonat la impact sau prin telecomandă. Raza sa de acțiune este de minimum 1.000 de metri, iar ghidajul se face printr-un operator aflat în apropiere, spre deosebire de dronele aeriene, care pot fi ghidate prin GPS de la distanță mare.
În situația dată, cum a reușit un dispozitiv despre care Ucraina susține că era „în derivă” și scăpase de sub control să ocolească digul portului Constanța și să ajungă precis în Dana 78?
Scafandri ucraineni în apele teritoriale românești?
Sursele sugerează că în cazul incidentului de la Constanța, scafandrii care ar fi operat drona au putut acționa nedetectați din cauza unor lacune în sistemele de supraveghere și detecție din zonă. O misiune de acest tip implică, potrivit acelorași surse, și un vas-mamă care adăpostește echipa și echipamentele și unde aceasta se retrage după misiune.
Dacă scenariul este real, el ridică o întrebare gravă: au operat militari sau agenți ai unui stat străin, aflat în conflict armat, în apele teritoriale ale României, stat membru NATO cu statut de neutralitate față de acel conflict? Da sau ba?
Precedentul grecesc: același model, același refuz
Nu este primul incident de acest tip în apele unui stat NATO. Pe 7 mai 2026, pescari din insula grecească Lefkada au descoperit o dronă navală de aproximativ șase metri, cu motorul încă în funcțiune, într-o peșteră de pe coastă. Ministrul grec al apărării a confirmat că este vorba despre un vehicul de suprafață fără pilot de fabricație ucraineană.
Autoritățile au investigat două scenarii: fie drona fusese lansată de pe o navă comercială din zonă, fie fusese trimisă dintr-o bază ucraineană din vestul Libiei. Reacția Atenei a fost promptă: Ministerul de Externe grec a trimis note diplomatice ambasadei Ucrainei la Atena și Ministerului de Externe de la Kiev.
De ce a făcut Grecia atât de mare caz? Pentru că incidentul ridica o problemă de principiu: dacă dronele ucrainene execută lovituri asupra navelor rusești pornind din apele teritoriale ale unui stat NATO, orice răspuns rus îndreptat împotriva acelor dispozitive devine, juridic și militar, un atac asupra unui stat membru al Alianței.
Poate România să fie în același scenariu?
Incidentul de la Constanța și cel de la Galați, unde o dronă catalogată inițial drept rusească ridică, potrivit surselor, semne de întrebare similar, par să urmeze același tipar. Portul Constanța este principala rută de tranzit pentru mărfurile ucrainene. Prezența unor drone militare cu potențial de spionaj și atac în aceste ape, operând neautorizat pe teritoriul unui stat suveran și neutru față de conflict, nu este, potrivit acelorași surse, o eroare tehnică. Este, în cel mai bun caz, o neglijență gravă.
