Peste 350 de profesori din învățământul preuniversitar au renunțat la posturi în ultimele luni ale anului trecut, ca urmare a Legii Bolojan. Datele apar într-un răspuns transmis de Ministerul Educației la o interpelare parlamentară.
Și indică faptul că majoritatea cadrelor didactice care au demisionat erau angajate pe perioadă determinată și „pe durata viabilității postului”.
Interpelare în Parlament privind efectele Legii Bolojan
La sfârşitul anului trecut, deputatul AUR Cristina-Emanuela Dascălu a făcut o interpelare în Parlament solicitând ministrului Educaţiei să prezinte numărul de cadre didactice care au acceptat diminuarea normei didactice de predare şi numărul de cadre didactice care au demisionat, în anul şcolar 2025-2026, ca urmare a Legii Bolojan, potrivit News.ro.
367 de cadre didactice au demisionat din învăţământul preuniversitar în 4 luni
Ministerul Educației a transmis, în răspunsul la această interpelare, că, potrivit datelor furnizate de inspectoratele şcolare judeţene şi cel al municipiului Bucureşti, 56 cadre didactice funcţionează cu normă încompletă în anul şcolar 2025-2026, 45 dintre ele fiind cadre didactice titulare şi debutante şi 11 cadre didactice angajate pe durata viabilităţii postului.
„În perioada septembrie- decembrie 2025 au demisionat din învăţământul preuniversitar un număr de 367 de cadre didactice, din care, 114 cadre didactice titulare şi debutante şi 253 de cadre didactice angajate pe perioadă determinată şi pe durata viabilităţii postului”, se arată în răspunsul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, conform sursei citate.
Cum sunt stabilite posturile și normele didactice
Potrivit Ministerului, constituirea posturilor didactice/catedrelor la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar se realizează „în baza planurilor-cadru de învăţământ în vigoare, cu respectarea prevederilor legale privind constituirea formaţiunilor de studiu, a proiectelor planurilor de şcolarizare propuse de unităţile de învăţământ aprobate cu sau fără modificări de către consiliul de administraţie al inspectoratelor şcolare”.
Instituția mai menționează că programele stabilite la nivelul fiecărei școli trebuie să respecte limitele prevăzute în planurile-cadru.
„Oferta de curriculum la decizia şcolii nu trebuie să ducă la depăşirea numărului maxim de ore pe săptămână stabilit prin planurile-cadru de învăţământ, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării”, mai precizează Ministerul Educaţiei în interpelare.
Conform procedurii pentru constituirea normelor didactice în anul școlar 2025–2026, cadrele didactice pot opta, din proprie inițiativă, pentru diminuarea normei de predare.
Această decizie implică însă reducerea corespunzătoare a drepturilor salariale și a vechimii în muncă sau în învățământ.
„Cadrele didactice repartizate pe posturi didactice/catedre conform prezentei Proceduri, după prezentarea la posturile didactice/catedrele la care au fost repartizate şi încheierea contractelor individuale de muncă/actelor adiţionale la contractele individuale de muncă, potrivit Metodologiei-cadru şi prezentei Proceduri, pot opta, din proprie iniţiativă, să nu desfăşoare o parte din orele aferente activităţilor didactice de predare-învăţare-evaluare la clasă, în noile unităţi de învăţământ, cu diminuarea corespunzătoare a drepturilor salariale şi a vechimii în muncă/învăţământ”, se arată în procedura pentru încadrarea profesorilor în anul şcolar 2025-2026.
