Sfinții Mihail și Gavriil apar în fiecare biserică ortodoxă, chiar dacă puțini credincioși observă acest lucru. Chipurile lor sunt pictate pe ușile laterale ale altarului, ca niște paznici ai intrării. Mai mult, una dintre cele mai cunoscute chemări din Sfânta Liturghie, „Să luăm aminte!”, este legată de o veche povestire despre Arhanghelul Mihail.
Sărbătoarea de pe 8 noiembrie ascunde mult mai mult decât onomasticile și mesele în familie. În spatele ei se află o istorie veche de peste un mileniu și jumătate, simboluri atent alese și legende pe care bunicii le spuneau la gura sobei.
De ce Sfinții Mihail și Gavriil sunt sărbătoriți în noiembrie
Data nu a fost aleasă la întâmplare. În vechiul calendar, anul începea în luna martie, considerată luna creării lumii. Socotind de atunci, noiembrie devine a noua lună a anului. Prin urmare, numărul ei amintește de cele nouă cete îngerești, pe care Biserica le cinstește în această zi.
Patriarhul Daniel a oferit și o explicație suplimentară. Martie este luna în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria nașterea lui Iisus, la Buna Vestire. Astfel, noiembrie este a noua lună socotită de la acest moment.
Ziua din lună are și ea o semnificație. Cifra 8 simbolizează, în tradiția creștină, veșnicia. Cu alte cuvinte, data de 8 noiembrie arată, simbolic, că prin îngeri Dumnezeul cel veșnic intră în lume și lucrează pentru mântuirea oamenilor.
Ce înseamnă „soborul” Sfinților Mihail și Gavriil
Numele oficial al sărbătorii este Soborul Sfinților Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri. Cuvântul „sobor” înseamnă adunare. De aceea, ziua de 8 noiembrie nu îi cinstește doar pe cei doi arhangheli, ci întreaga lume îngerească.
Sărbătoarea nu a existat de la începutul creștinismului. În primele secole, în unele comunități apăruse obiceiul de a li se aduce îngerilor o cinstire asemănătoare celei date idolilor. Fenomenul era răspândit mai ales printre colosenii din zona Laodiceei. Un sinod local ținut la Laodiceea, în secolul al IV-lea, a condamnat această practică și a stabilit cum trebuie cinstiți îngerii.
Abia după aceea Biserica a rânduit o zi dedicată lor. Sărbătoarea este atestată din secolul al V-lea, iar în timp a devenit praznicul tuturor puterilor cerești.
Cele nouă cete îngerești
Potrivit învățăturii ortodoxe, îngerii nu sunt toți la fel. Ei sunt împărțiți în nouă cete, grupate în trei triade. Prima triadă, cea mai apropiată de Dumnezeu, cuprinde Serafimii, Heruvimii și Tronurile. A doua este formată din Domnii, Puteri și Stăpânii. Cea de-a treia reunește Începătoriile, Arhanghelii și Îngerii.
Ultimele trei cete sunt cele mai apropiate de oameni. Tocmai aici se află și cei doi arhangheli sărbătoriți pe 8 noiembrie. Potrivit Sfântului Maxim Mărturisitorul, Mihail și Gavriil sunt conducătorii, adică voievozii, acestor trei cete de jos. De aici vine și numele popular de Sfinții Voievozi.
În schimb, Serafimii sunt descriși ca ființele cele mai apropiate de tronul lui Dumnezeu. Ei apar în Biblie cu câte șase aripi, în viziunea prorocului Isaia.
Sfinții Mihail și Gavriil nu sunt singurii arhangheli
Deși Mihail și Gavriil sunt cei mai cunoscuți, tradiția ortodoxă vorbește despre șapte arhangheli. Numele lor sunt Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Iegudiil și Varahiil.
Dintre aceștia, Rafail este cel mai apropiat de credincioși după primii doi. Este considerat protectorul cununiei și este pomenit tot pe 8 noiembrie, deși puțini știu acest lucru.
Un detaliu interesant ține de numele lor. Aproape toate se termină în „-il”, care vine de la „El”, unul dintre numele ebraice ale lui Dumnezeu. De exemplu, Mihail înseamnă „Cine este ca Dumnezeu?”. Așadar, fiecare nume de arhanghel poartă în el o mărturisire despre Dumnezeu.
Arhanghelul Mihail, conducătorul oștilor cerești
Numele lui Mihail apare pentru prima dată în Cartea prorocului Daniel, unde este descris ca ocrotitor al poporului ales. Apoi, în Apocalipsă, el conduce îngerii în lupta împotriva balaurului, adică a diavolului.
Tradiția Bisericii păstrează și o povestire despre începuturile lumii. Când Lucifer s-a răzvrătit din mândrie și a căzut, împreună cu îngerii care l-au urmat, Mihail i-a adunat pe ceilalți și a strigat: „Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte!”. Aceste cuvinte se rostesc și astăzi, la fiecare Sfântă Liturghie.
Pentru că a apărat credința, Mihail este considerat apărătorul oamenilor în fața răului. De altfel, în tradiția populară, el este și cel care duce la Dumnezeu rugăciunile credincioșilor.
Gavriil, îngerul veștilor bune
Dacă Mihail este luptătorul, Gavriil este vestitorul. Și numele lui apare pentru prima dată în Cartea lui Daniel, unde îi tâlcuiește prorocului vedeniile.
În Noul Testament, Gavriil aduce două vești care schimbă istoria. Mai întâi, îi spune preotului Zaharia că va avea un fiu, pe Ioan Botezătorul. Apoi, îi vestește Fecioarei Maria că Îl va naște pe Iisus.
Tradiția Bisericii îi atribuie și alte momente. Potrivit ei, Gavriil le-a vestit lui Ioachim și Anei nașterea Fecioarei Maria. Mai mult, unii spun că el a fost îngerul îmbrăcat în alb care a prăvălit piatra de pe mormântul lui Hristos. Astfel, Gavriil a fost și cel dintâi care a dat femeilor mironosițe vestea Învierii.
Cum îi recunoști pe Sfinții Mihail și Gavriil în icoane
Iconografia ortodoxă îi pictează pe cei doi arhangheli după reguli precise. Mihail apare îmbrăcat ca un soldat, cu armură și cu o sabie în mână. Vârful sabiei este îndreptat spre pământ, semn că lupta cu răul a fost câștigată.
Gavriil, în schimb, poartă adesea un crin, simbolul Bunei Vestiri și al curăției. În alte icoane, el este pictat ca un tânăr care ține în mâna dreaptă o candelă aprinsă. În mâna stângă are o oglindă din piatră de jasp verde, care simbolizează taina înțelepciunii lui Dumnezeu.
Data viitoare când intri într-o biserică ortodoxă, uită-te la ușile laterale ale altarului. Mihail este pictat pe ușa dinspre miazănoapte, iar Gavriil pe cea dinspre miazăzi. Ei sunt înfățișați acolo ca păzitori ai ușilor Raiului.
Legendele populare despre arhangheli
Satul românesc i-a „adoptat” pe cei doi arhangheli cu totul. În popor li se spunea Sfinții Voievozi sau, simplu, „Hranghelul”. Oamenii îi vedeau ca pe niște ființe mereu prezente, care veghează asupra lor de la naștere până la moarte.
Cele mai multe legende îl privesc pe Mihail. Se spunea că el poartă cheile Raiului și veghează la căpătâiul celor bolnavi. Dacă unui om îi era scris să moară, Mihail stătea la capul lui, în partea dreaptă. În stânga aștepta diavolul, gata să înhațe sufletul. Atunci, Arhanghelul îl salva pe muribund, retezându-i cu sabia capul Necuratului.
În alte zone, arhanghelii erau considerați ocrotitori ai turmelor de oi. Pentru copii, în schimb, Mihail era îngerul care le îndeplinea dorințele. De asemenea, pomana dată de sărbătoare sau în ajun se numea, popular, „Moșii de Arhangheli”.
Bisericile de lemn UNESCO cu hramul Sfinților Mihail și Gavriil
Cultul celor doi arhangheli este foarte răspândit în România. Sute de biserici și mănăstiri le poartă hramul, iar pe 8 noiembrie multe dintre ele își serbează ziua.
Cele mai cunoscute se află în Maramureș. Trei dintre cele opt biserici de lemn din județ înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO au hramul Sfinților Arhangheli: cele din Plopiș, Rogoz și Șurdești. Construite de meșteri locali, din lemn, fără planuri pe hârtie, ele au rezistat secolelor și atrag anual turiști din toată lumea.
Pentru cine vrea o experiență diferită de 8 noiembrie, participarea la hramul uneia dintre aceste biserici este o alegere memorabilă. Slujba, mulțimea de credincioși îmbrăcați în port popular și atmosfera satului maramureșean oferă o imagine rară a sărbătorii.
Arhanghelii în alte religii
Mihail și Gavriil nu aparțin doar creștinismului. Ei apar mai întâi în tradiția iudaică, în cartea lui Daniel, care face parte din Biblia ebraică. Apoi, îi regăsim în creștinism, la toate marile confesiuni.
Și islamul îi cunoaște pe cei doi. Gavriil, numit Jibril, este îngerul care, potrivit credinței musulmane, i-a transmis lui Mahomed textul Coranului. Mihail, numit Mikail, este și el pomenit în Coran.
Prin urmare, cei doi arhangheli sunt printre puținele figuri spirituale cinstite în toate cele trei mari religii monoteiste. Fiecare tradiție îi privește însă puțin diferit.
