România și Polonia nu sunt dispuse să crească semnificativ tranzitul cerealelor ucrainene pe teritoriile lor, în ciuda apelului făcut de Kiev către statele Uniunii Europene. Ucraina caută urgent rute alternative după problemele din Marea Neagră și solicită inclusiv 1,1 miliarde de euro pentru acoperirea costurilor suplimentare de transport.
Bucureștiul transmite însă că infrastructura este deja puternic solicitată, iar protejarea agricultorilor români rămâne prioritară.
Tánczos Barna: „Interesele fermierilor noștri rămân o prioritate”
Ministrul Agriculturii, Tánczos Barna, a explicat pentru Politico că România nu poate continua să majoreze la nesfârșit volumele de produse agricole ucrainene transportate prin țară.
„Interesele fermierilor noștri rămân o prioritate”, a declarat ministrul român, în condițiile în care cerealele din Ucraina concurează pentru aceeași infrastructură logistică folosită de producătorii autohtoni.
Situația este complicată și de nivelul scăzut al Dunării. Porturile românești sunt deja puternic solicitate, iar creșterea cantităților transportate riscă să creeze dificultăți suplimentare fermierilor români care încearcă să își scoată propriile produse pe piață.
Tánczos Barna spune că există și o limită fizică a infrastructurii pe care România o poate pune la dispoziție.
„Toată lumea știe că nu putem dubla numărul trenurilor, nu putem dubla capacitatea rutieră, feroviară și portuară. Asta este situația”, a explicat ministrul.
Poziția Bucureștiului nu înseamnă însă oprirea tranzitului cerealelor ucrainene. România continuă să permită transporturile și încearcă să eficientizeze rutele existente, dar transmite că nu poate accepta o creștere substanțială a volumelor peste capacitatea actuală.
Luna trecută, Bucureștiul și Kievul au semnat inclusiv un memorandum pentru simplificarea trecerilor de frontieră și dezvoltarea conexiunilor feroviare.
Nici Polonia nu răspunde apelului Kievului
România nu este singurul stat din regiune care refuză o extindere importantă a tranzitului.
Ministerul Infrastructurii din Polonia a transmis că nu intenționează să introducă modificări pentru creșterea volumului produselor agricole ucrainene transportate prin țară.
„Nu avem în plan introducerea unor modificări menite să crească tranzitul produselor agricole ucrainene”, a transmis purtătoarea de cuvânt a ministerului, Anna Szumańska.
Problema cerealelor ucrainene a provocat deja tensiuni puternice în Europa Centrală și de Est. Polonia, Slovacia și Ungaria au impus anterior restricții asupra importurilor unor produse agricole din Ucraina, în încercarea de a-și proteja piețele interne și fermierii.
Actuala dispută arată din nou dificultatea cu care se confruntă Uniunea Europeană: continuarea sprijinului pentru Ucraina, fără ca efectele economice ale acestuia să fie transferate disproporționat asupra fermierilor din statele aflate în vecinătatea țării.
Ucraina cere 1,1 miliarde de euro și avertizează asupra unei situații „foarte critice”
Presiunea asupra Kievului este uriașă. Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vysotskyi, s-a deplasat la Bruxelles pentru a cere statelor UE atât o creștere a capacității rutelor alternative, cât și sprijin financiar pentru costurile logistice.
Ucraina estimează că are nevoie de aproximativ 1,1 miliarde de euro pentru cheltuielile suplimentare generate de transportarea produselor agricole pe cale rutieră, feroviară și fluvială.
Dacă problemele din Marea Neagră continuă, până la 35 de milioane de tone de produse agricole ar putea rămâne blocate în Ucraina în actualul sezon.
Situația nu afectează doar veniturile obținute din exporturi. Fermierii ucraineni au nevoie de banii încasați pentru a finanța următorul ciclu agricol, iar imposibilitatea de a vinde producția actuală riscă să aibă efecte directe asupra culturilor viitoare.
Vysotskyi avertizează că, dacă blocajul se prelungește până în primăvară, suprafața cultivată în Ucraina ar putea scădea cu 35-40%.
Germania este dispusă să ajute
În timp ce România și Polonia transmit că au ajuns aproape de limitele propriilor capacități, alte state europene analizează posibilitatea de a prelua o parte mai mare din fluxurile comerciale ucrainene.
Kievul ia în calcul folosirea porturilor din Germania și Țările de Jos ca noi puncte de export. Berlinul a transmis că susține consolidarea rutelor alternative prin Europa.
La nivel european nu există însă, deocamdată, o soluție clară pentru volumele uriașe care nu mai pot fi transportate normal prin Marea Neagră.
Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a recunoscut că problema trebuie abordată inclusiv din perspectiva securității alimentare globale, fără să anunțe însă un angajament concret care să rezolve imediat blocajul.
Pentru România, mesajul este de această dată clar: sprijinul logistic existent continuă, însă Bucureștiul nu este dispus să își suprasolicite suplimentar infrastructura și piața agricolă. După anii în care tranzitul produselor ucrainene a provocat nemulțumiri în rândul agricultorilor din regiune, autoritățile române pun explicit pe primul plan interesele propriilor fermieri.
