Bătălia pentru materii prime critice. China a luat fața Europei și la reciclarea bateriilor

Deși una dintre cele mai importante politici ale UE în ce privește criza de materii prime critice este reciclarea, iată că și în acest domeniu China a devenit deja lider, cu 70% din piață la nivel global. În fapt, țările europene nici nu prea au ce recicla, având în vedere că bateriile de pe mașinile electrice vor fi disponibile abia în 2030, când se sfârșește durata de viață a acestora, iar proprietarii vor începe să le arunce (cu mașini cu tot, având în vedere prețurile enorme ale unei baterii noi).

Marea speranță a Comisiei Europene, că va putea reduce dependența de materii prime critice, necesare tranziției verzi, prin reciclare în masă, a fost spulberată de China, același competitor imbatabil. Potrivit unui raport al Agenției Internaționale a Energiei (IEA), capacitatea de reciclare a bateriilor se extinde rapid, fiind condusă de China. În 2023, capacitatea globală de pretratare și recuperare a materialelor a crescut cu 50%, China reprezentând 80% din ambele.

Analiza proiectelor indică faptul că China este pe cale să păstreze 75% din capacitatea globală de pretratare și 70% din capacitatea de recuperare a materialelor în 2030, aceasta anunțând recent formarea China Resources Recycling Group Ltd., o întreprindere de stat dedicată reciclării și reutilizării bateriilor scoase din uz, fier vechi și deșeuri electronice. Capacitatea de reciclare a bateriilor depășește materiile prime disponibile, iar dacă toate proiectele anunțate vor fi derulate conform programului, capacitatea globală de reciclare în 2030 ar putea fi de șapte ori mai mare decât materia primă disponibilă.

”Cu toate acestea, imaginea se schimbă rapid după 2030, deoarece vehiculele electrice ajung la sfârșitul duratei de viață și disponibilitatea materiei prime crește brusc, depășind capacitatea anunțată cu 60% până în 2040. În timp ce China continuă să înregistreze un exces de capacitate în raport cu materiile prime interne, în Europa și Statele Unite, capacitatea excedentară se risipește după 2030, iar capacitatea de reciclare anunțată acoperă doar 30% din materia primă până în 2040”, semnalează IEA.

Deficit de nichel și cobalt și în 2050

Reciclarea bateriilor ar putea satisface 20-30% din cererea de litiu, nichel și cobalt până în 2050, dar aceasta depinde de îmbunătățirea ratelor de colectare, susține IEA. Volumele de metal recuperate din materia primă disponibilă sunt influențate de mulți factori, cel mai important fiind ratele de colectare. În ipoteza unei creșteri continue a ratelor de colectare, volumele reciclate din baterii ar putea atinge 20-30% din cererea de litiu, nichel și cobalt până în 2050. Cu toate acestea, intervalul variază în funcție de variațiile plauzibile ale ratelor de colectare, de la 30-40% cu rate de colectare mai mari și 15-25% cu rate mai mici. Pe de altă parte, reutilizarea bateriilor de pe vehiculele electrice (EV) în aplicațiile de stocare va satisface aproximativ 10% din cererea globală de stocare până în 2050.

Frână la exportul second-hand

Exportul de vehicule electrice uzate poate afecta semnificativ volumul global de materie primă reciclată. Deși un număr semnificativ de mașini convenționale uzate sunt exportate din economiile avansate către economiile în curs de dezvoltare, este incert dacă această tendință va continua în cazul vehiculelor electrice, cu implicații majore pentru reciclarea bateriilor. Dacă exportul de mașini electrice utilizate va fi egal cu cel al mașinilor clasice, materia primă disponibilă a bateriei pentru reciclare în economiile avansate și China ar putea scădea cu 25% până în 2050.

”Va fi necesară o capacitate suplimentară de reciclare în regiunile importatoare, în special pentru instalațiile de pretratare, pentru a evita risipa și pierderea de materii prime potențiale pentru reciclare. Claritatea privind regulile și condițiile de export de vehicule electrice este importantă pentru a reduce incertitudinile și pentru a încuraja investițiile în reciclare atât în ​​regiunile exportatoare, cât și în cele importatoare”, se arată în raportul IEA.