În domenii care variază de la super-aplicații și tehnologie de apărare până la inteligență artificială, China și SUA conduc la o distanță uriașă, în timp ce rivalii europeni abia dacă au plecat de la linia de start.
Există și excepții. Bending Spoons, un conglomerat tehnologic italian, s-a listat la bursa din New York miercuri, după ce a stabilit un preț pentru acțiunile sale mai mare decât se estimase. Însă, cu o capitalizare de piață de aproximativ 20 de miliarde de dolari, abia dacă schimbă ipoteza de bază.
Este nevoie de patru dintre cele mai mari acțiuni tehnologice ale Europei, în frunte cu producătorul de echipamente pentru cipuri ASML, pentru a depăși pragul de un trilion de dolari. În același timp, SUA are 10 companii tech listate care depășesc această barieră de unele singure.
Privind capitalul de risc, Marea Britanie, Germania și Franța, trioul european care se clasează în top 10 pentru startup-uri, au strâns mai puțin de 50 de miliarde de dolari în cele 12 luni anterioare sfârșitului lunii martie, potrivit datelor Dealroom, adică o zecime din suma plasată în proiectele din SUA.
Capitalul, fiind global, reprezintă doar o barieră parțială. Investitorii din UE asigură doar un sfert din finanțare pentru tranzacțiile din domeniul inteligenței artificiale din regiune care depășesc 25 de milioane de euro, însă restul se realizează totuși datorită finanțărilor din alte părți, notează Financial Times.
De exemplu, startup-ul german de drone Stark, evaluat la aproximativ 2,5 miliarde de euro, este susținut de magnatul american Peter Thiel. Achiziția companiei Arm Holdings de către SoftBank Group, în valoare de 24,3 miliarde de dolari, a dus la trecerea producătorului britanic de cipuri în mâinile celui mai mare investitor japonez din domeniul tehnologiei. Preluarea companiei DeepMind de către Google a dus la trecerea start-up-ului britanic specializat în inteligență artificială sub control american.
Dar birocrația reprezintă adevăratul blocaj al competitivității Europei.
Campioana regulilor
Europa a devenit campioana regulilor. În timp ce Statele Unite capitalizează masiv pe un mediu fiscal suplu, iar China domină prin subvenții rapide, Europa riscă o stagnare structurală autoindusă, pierzând teren în industriile viitorului din cauza miilor de pagini de obligații de raportare.
De la introducerea normelor stricte privind inteligența artificială și până la regulamentele din sectorul economiei verzi, companiile europene se confruntă cu o realitate absurdă: înainte de a concepe un model de afaceri viabil, trebuie să angajeze echipe întregi de avocați și experți în conformitate.
Un gigant tehnologic american își permite să aloce bugete masive pentru a naviga prin hățișul legislativ de la Bruxelles. Dar pentru un start-up din România, Franța sau Polonia, volumul uriaș de documente acționează ca o barieră de intrare pe piață.
Resursele financiare și umane, în loc să fie direcționate către cercetare, dezvoltare și extindere comercială, sunt irosite pe completarea de formulare, audituri de risc și raportări ESG (Environmental, Social, and Governance) de o complexitate extremă.
Dacă liderii europeni nu vor elimina birocrația, agenda strategică a Europei va rămâne o listă de bune intenții, iar declinul economic în raport cu marile puteri globale va deveni ireversibil.
