BNS avertizează. Cheltuielile cu salariile bugetarilor riscă să fie înghețate până în 2039

Pentru că s-a depășit pragul datoriei publice de 50% din PIB, cheltuielile cu salariile bugetarilor riscă să fie înghețate până în anul 2039, atrage atenția BNS. Organizația sindicală consideră că soluția este reducerea aparatului bugetar, dat fiind că acesta a atins cote maxime în acest an. Faptul că salariile de la stat au luat-o înaintea creșterii economice anemice înseamnă că acestea se plătesc din împrumuturi, care împovărează și mai mult România, susține BNS.

În prezent, numărul angajaților din sectorul public se află la maximul ultimilor 15 ani, după ce, în luna octombrie 2024, numărul angajaților bugetari a depășit, pentru prima oară din 2009, nivelul de 1,3 milioane, ajungând sectorul din economie care are cei mai mulți angajați. Comparativ, la nivelul anului 2023, întreaga industrie prelucrătoare din România, cel mai mare angajator, după stat, avea 984.581 de salariați, prin cei 58.780 de angajatori, cu o cifră de afaceri netă de 34,7% din PIB.

Cele 186.418 companii din din comerțul cu ridicata și cu amănuntul și repararea autovehiculelor și motocicletelor înregistrau un număr de 800.664 de salariați și o cifră de afaceri netă de 61,4% din PIB, se arată într-un raport al BNS. ”Ritmul de creștere accentuată a salariilor -mai mult decât dublu față de creșterea economică, face ca evoluția să fie nesustenabilă din punct de vedere financiar. Distorsiunile din salarizarea administrației locale, în principal modul în care sunt aplicate sporurile, care duc la inechități, în condițiile în care, autoritățile publice locale reprezintă al doilea mare angajator din sectorul public, după educație. Din cauza acestor derapaje, România se află, de facto, în situația de a îngheța nivelul cheltuielilor cu salarizarea sectorului public pentru următorii 15 ani, până în anul 2039. Aceasta întrucât legea responsabilității fiscal-bugetare prevede înghețarea acestor cheltuieli în condițiile depășirii pragului de 50% din PIB datorie publică”, se arată în raportul BNS.

Cutremur în sector

Potrivit analizei BNS, soluția este ca reforma salarială să fie însoțită și de o ajustare a numărului de personal, aflat la maximul ultimilor 15 ani. Dacă o astfel de ajustare se va face, ea ar trebui să fie graduală, predictibilă, și eventual să urmeze modelul anului 2010 (când raportul a fost de 1 la 7), respectiv, per ansamblu, să fie angajat câte un singur salariat la un anumit număr de oameni plecați din sistemul public (pensie). Este nevoie de o restructurare semnificativă în sectorul public, astfel încât, personalul rămas să nu fie pus în situația de a avea salariile înghețate și prin urmare diminuate de inflație pentru un orizont cel puțin mediu de timp, consideră BNS.

”În luna octombrie 2024, factura lunară cu salariile personalului bugetar a ajuns la 14,23 miliarde lei, respectiv 2,84 miliarde euro. Raportând factura lunară la numărul de posturi ocupate (1,3 milioane), rezultă un cost mediu/angajat din sectorul bugetar de 10.947 de lei (costuri brute și incluzând sporuri), respectiv 2.190 de euro. Din fiecare 10 lei pe care îi cheltuiește bugetul, mai mult de 2 lei sunt alocați pentru plata personalului bugetar și mai mult de 3 lei, pentru plata pensiilor. Spre comparație, cheltuielile de capital (investițiile) au reprezentat doar 8,4% din totalul cheltuielilor bugetare, iar cheltuielile cu bunuri și servicii, 13%”, se precizează în documentul BNS.

Supradimensionare în sectorul public

Salariile ridicate și condițiile de muncă din sectorul public, considerabil mai atractive decât cele din sectorul privat, au atras forța de muncă din sectorul privat, generând pe de-o parte, o supradimensionare a sectorului public și, în același timp, un puternic dezechilibru manifestat prin deficitul de forță de muncă rămasă economiei private, semnalează BNS. La finalul anului 2023, câștigul salarial mediu brut în sectorul privat era 7.678 de lei, în timp ce câștigul salarial mediu brut în sectoru public era de 8.588 de lei, dinamica ultimului an accentuând diferența. PIB-ul este estimat să se majoreze în termeni reali cu 1,7%, și în termeni nominali cu 10,2%, de la 1.604 miliarde lei la 1.768 miliarde lei. În realitate, având în vedere că în primele 9 luni ale anului, creșterea economică reală comunicată de INS a fost 0,9% față de perioada similară din 2023, este posibil ca și nominal, creșterea PIB să fie mai mică de 10%.

”Ritmul de majorare a cheltuielilor de personal în primele 10 luni ale anului față de perioada similară din 2023 a fost mai mult decât dublu, respectiv +23,8%, practic finanțat într-o foarte mică măsură de creșterea PIB și în cea mai mare măsură de îndatorarea suplimentară”, atrage atenția BNS.