Să presupunem că o companie din Peru dorește să facă afaceri cu o companie din Malaezia. Nu ar trebui să fie greu să încheie o înțelegere. Trimiterea de bani peste granițele naționale este, în general, simplă, la fel ca și transferul internațional de cantități mari de date.
Dar există o capcană: indiferent dacă societățile își dau sau nu seama, tranzacțiile lor, atât de informații financiare, cât și de date, vor fi aproape sigur indirecte și vor trece probabil prin Statele Unite sau prin instituții asupra cărora guvernul american are un control substanțial.
Atunci, Washingtonul va avea puterea de a monitoriza schimbul și, dacă se dorește, de a-l opri – cu alte cuvinte, de a împiedica compania peruană și cea malaeziană să facă afaceri între ele, subliniază Foreign Afairs. De fapt, Statele Unite ar putea împiedica multe companii să facă schimburi de bunuri în general, izolând în mare măsură anumite țări de economia internațională.
O parte din ceea ce stă la baza acestei puteri este bine cunoscută: comerțul mondial se desfășoară mai ales în dolari. Dolarul este una dintre puținele monede acceptate de aproape toate băncile importante și, cu siguranță, cea mai utilizată. Prin urmare, multe companii trebuie să o folosească dacă doresc să facă afaceri internaționale.
Există însă un alt motiv, mai puțin cunoscut, pentru care Statele Unite dețin o putere economică copleșitoare. Cele mai multe dintre cablurile de fibră optică din lume, care transportă date și mesaje în jurul planetei, trec prin America. Washingtonul poate monitoriza și monitorizează traficul lor – practic, face o înregistrare a fiecărui pachet de date care permite Agenției Naționale de Securitate să le vadă.
America poate, prin urmare, să spioneze cu ușurință ceea ce face aproape orice afacere și orice altă țară. Poate determina când concurenții săi îi amenință interesele și poate emite sancțiuni dure ca răspuns.
În cartea Underground Empire: How America Weaponized the World Economy, autorii Henry Farrell și Abraham Newman demonstrează cum, în numele securității, Statele Unite au creat un sistem de care abuzează adesea. „Pentru a proteja America, Washingtonul a transformat încet, dar sigur, rețele economice în instrumente de dominație”.
Epoca actuală este definită de ceea ce unii economiști numesc „hiperglobalizare”. Lumea este mult mai interconectată. Complexitatea tranzacțiilor internaționale este mult mai mare decât oricând înainte. Iar faptul că atât de multe dintre aceste tranzacții trec prin bănci și cabluri pe care Statele Unite le controlează conferă Washingtonului puteri pe care niciun guvern din istorie nu le-a avut.
Pentru factorii de decizie politică, exercitarea acestor puteri s-a dovedit a fi ușoară. Dolarii utilizați în tranzacțiile internaționale nu sunt pachete de numerar, ci depozite bancare, iar aproape fiecare bancă care păstrează astfel de depozite trebuie să aibă un picior în sistemul financiar american în cazul în care are nevoie de acces la Rezerva Federală.
Inevitabil, băncile și companiile din întreaga lume încearcă să rămână în grațiile oficialilor americani, pentru ca Washingtonul să nu decidă să le scoată din circuitul financiar.