Cel mai mare șantier naval al României, sedus, abandonat și cu banii luați

România a mai încheiat un capitol al marilor investitori străini veniți să salveze economia națională. Cel mai mare șantier naval al țării a fost ”sedus” de olandezi, care, în 2018, după devalizarea investitorilor din Coreea de Sud, s-au angajat să transforme unitatea într-o companie profitabilă, reușind doar să o abandoneze plină de datorii. Statul a hotărât să rezilieze contractul de asociere, după ce Damen a cerut falimentul, returnarea unui împrumut dat de firma mamă din Olanda de 160 milioane de euro și încă 500 milioane de euro daune de la statul român.

Statul este un manager prost și doar investitorii străini pot salva companiile românești. Este ceea ce ni se tot repetă în ultimii 30 de ani, deși privatizările au fost, în marea lor majoritate, doar devalizări și distrugeri ale marilor întreprinderi românești. Singura ”privatizare” de succes a fost a Petromului, dar pe ăla l-am dat aproape gratis, așa că nu se pune, că doar am transferat drepturile de proprietate ale unei companii strategice de la statul român, la statul austriac. În noiembrie, Ministerul Economiei, acționarul majoritar la șantierul naval Damen Mangalia, a decis să rezilieze contractual de asociere cu olandezii. În schimbul transferului a 2% din acțiuni, care îl făcea acționar majoritar, Ministerul Economiei a acceptat, în 2018, să predea managementul operațional olandezilor de la Damen, într-un contract de asociere în care se stipula că va crește numărul de angajați și că va exista profit până în 2024, adică li s-a permis, oficial, să aibă pierderi timp de șase ani. Evident că detaliile contractului au rămas secrete, tocmai pentru ca nimeni să nu tragă la răspundere Ministerul Economiei pentru absența oricărei măsuri împotriva încălcărilor prevederilor contractuale. Sindicaliștii de la Damen au fost singurii care au semnalat, de-a lungul timpului, că olandezii au redus numărul de angajați, în loc să-l majoreze, că nu sunt contracte, că societatea merge pe pierderi și că istoria cu marii investitori din Coreea de Sud riscă să se repete.

Conflict de interese

În condițiile în care fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, era un fost angajat al Damen, deci în flagrant conflict de interese, este clar că nimeni nu a luat vreo măsură în ultimii 6 ani. Anul acesta, o inspecție fiscală la Damen făcută de ANAF a depistat nereguli grave la prețurile de transfer, cu sume de 55 milioane de euro nejustificate. În fapt, și cele 160 milioane de euro pe care le cer olandezii de la șantierul naval Mangalia ar fi bani împrumutați de la firma mamă. Pe lângă acești bani, Damen a acționat și statul român în judecată, căruia îi cere daune de 500 milioane de euro. Supărarea mare a olandezilor s-a iscat anul trecut, când Guvernul, obligat de Comisia Europeană, a elaborat legea guvernanței corporative, în care se stipula că un acționar minoritar nu poate deține managementul operațional. Chiar dacă de atunci și până la solicitarea aprobată de intrare în insolvență din vară, dar și în prezent, managementul operațional este tot la olandezi. Și, ca o coincidență, anul 2024, când s-a cerut insolvența și, mai nou, falimentul, este anul în care olandezii ar fi trebuit să intre pe profit, conform contractului de asociere.

Dezastru pe toată linia

Sindicaliștii de la șantierul Damen au semnalat că olandezii au înregistrat pierderi fiscal majore în fiecare an de la preluarea controlului operațional. ”Prin Ordonanța de Urgență nr. 73 din 17 iulie 2018 a fost încredințată către acționarul minoritar (Damen) conducerea executivă a societății și controlul managerial și operațional în condiții de eficiență economică cu asigurarea know-how, a portofoliului de clienți și a forței de muncă. Evident că pierderile financiare se regăsesc în contabilitatea societății, dar nu știm despre prețurile de transfer din interiorul grupului. Statul român nu cunoaște care sunt prețurile de transfer, nu cunoaște care este prețul navelor, pentru că toate acestea se negociază și se semnează în Olanda. În 2020 au avut o cifră de afaceri de circa 86 milioane lei și o pierdere de 108 milioane de lei. Deci pierderea a fost mai mare decât cifra de afaceri”, afirma Laurențiu Gobeajă, președintele Sindicatului Liber Navalistul.