Orice influență diplomatică pe care Beijingul o obține în Orientul Mijlociu, în calitate de ”gardian al păcii”, va trebui să fie obținută prin sarcina complexă de a echilibra cu grijă între Iran și Arabia Saudită, construind în același timp influența economică în regiunePână la atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie anul trecut, relațiile comerciale dintre Israel și China, în special în sectoare precum tehnologia avansată, păreau să se dezvolte rapid.
Acum, pozițiile și declarațiile Chinei cu privire la război lasă strategia sa pentru Israel într-o oarecare dezordine, iar abordarea mai largă pentru Orientul Mijlociu este pe cale să se confrunte cu adevăruri crude privind vechile rivalități interne din regiune.
Soft-power împotriva SUA
Săptămâna trecută, ministrul chinez de externe, Wang Yi, s-a adresat atât Iranului, cât și Israelului, solicitând o încetare a focului „imediată, completă și permanentă” în Gaza, notează Modern Diplomacy. La începutul lunii martie, în cadrul Organizației Națiunilor Unite, China a pus veto unui proiect de încetare a focului condus de Statele Unite și nu a fost dispusă să colaboreze cu americanii pentru a monitoriza căile maritime din strâmtoarea Bab-el-Mandeb în fața atacurilor Houthi, gruparea împuternicită a Iranului din Yemen.
În schimb, China și Rusia au ajuns la o înțelegere tăcută cu Houthi conform căreia navele lor nu vor fi vizate. Cel puțin pe termen scurt, Israelul pare considerabil supărat, iar Arabia Saudită îngrijorată.
Iran și Rusia, parteneri ideologici
China are nevoie de Iran ca partener ideologic, alături de Rusia, în stadiul actual al unei axe globale împotriva SUA. Dar pozițiile Washingtonului în Orientul Mijlociu sunt stabilite de mult timp.
Deși China a intermediat un acord de pace între Iran și Arabia Saudită anul trecut, iar ministrul iranian de externe Abbas Aragchi s-a întâlnit cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman la 9 octombrie, Riadul va rămâne precaut și nesigur cu privire la propriile interese de securitate.
Saudiții se bazează mai puțin pe o pace mediată de China și mai mult pe temerile lor cu privire la amenințarea pe care Teheranul o reprezintă pentru Orientul Mijlociu în general.
Într-un raport din luna iunie, autorii RAND, Howard Wang și Nathan Beauchamp-Mustafaga, au subliniat că este mai probabil ca bazele Chinei-cum este cea din Djibouti-să se concentreze pe protejarea liniilor maritime de comunicații, mai degrabă decât pe utilitatea în timp de război, cel puțin până în 2030.
Ar putea însemna că există puține șanse ca China, cu preocupările sale în Strâmtoarea Taiwan, Marea Chinei de Sud, Marea Chinei de Est, să construiască sau să utilizeze imediat baze care să acționeze ca multiplicatori de pace sau de forță în Orientul Mijlociu.
Prin urmare, SUA rămâne un furnizor vital de securitate în regiune, iar principalele puteri – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar – nu ar dori să își piardă opțiunile cu Washingtonul, în special atunci când vine vorba de Iran.
Cursa economică
Orice influență diplomatică pe care Beijingul o obține în Orientul Mijlociu, în calitate de ”gardian al păcii”, va trebui să fie obținută prin sarcina complexă de a echilibra cu grijă între Teheran și Riad, construind în același timp influența economică în regiune.
În septembrie, Saudi Aramco a semnat acorduri cu companiile chineze Rongsheng Petrochemicals și Hengli Group pentru întreprinderi comune și investiții. Qatar Energy a încheiat un acord cu China State Shipbuilding Corporation pentru șase nave GNL noi, care urmează să fie livrate în 2028 și 2031.
În august, Fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite Mubadala Investment Company a declarat că a achiziționat o participație de 100 % în unitatea chineză a companiei belgiene UCB, alături de grupul CBC.
Însă țările Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) rămân conștiente de limitele yuanului ca monedă globală – și precaute față de presiunea exercitată de SUA asupra investițiilor chineze.
Dansul Chinei în Orientul Mijlociu o face vulnerabilă din mai multe puncte de vedere, în special în ceea ce privește vechile divergențe dintre Iran și Arabia Saudită. În cazul în care războiul dintre Israel și împuterniciții Teheranului se agravează și se extinde, ar putea să se trezească confruntată cu o alegere dificilă între rivalii din regiune.
