Joi, România s-a confruntat pe tot parcursul zilei, inclusiv seara, cu un fenomen periculos. Eolienele, viitorul energetic impus României, au ajuns să consume energie din sistem, ajungând până la 18 MWh, pe fondul absenței în totalitate a oricărei adieri de vânt. De altfel, Institutul Național de Statistică a confirmat scăderea dramatică a aportului acestui tip de regenerabile, care a produs cu aproape 17% mai puțin în acest an.
Viitorul energetic al României, impus de la Bruxelles, sună extrem de sumbru. Joi, 14 noiembrie, pe parcursul întregii zile până spre seară, eolienele nu numai că au înțepenit, dar au devenit și mari consumatoare de energie din sistem, ajungând să extragă până la 18MWh pe mai multe intervale orare. Tot joi, la orele 17, în apropierea vârfului de consum, România importa 2.469 MWh, în timp ce din eolian intrau în sistem 8 MWh, iar panourile solare, care vor înlocui procente importante din energia în bandă, consumau 1 MWh.
În condițiile în care temperaturile erau încă pe plus și nu se ajunsese la orele de vârf. În inconștiența autorităților, care nu fac decât să repete mecanic toate inepțiile Comisiei Europene, nimeni nu ia în calcul scenariile care deja au devenit realitate. Ce facem când nu bate vântul, când vine seara și când intrăm în sezonul rece? Pentru că exact în orele de vârf, când consumul crește vertiginos, România rămâne fără energie, pentru că regenerabilele vieții nu mai produc.
”În ultima perioadă s-a putut constata modificarea substanțială a structurii de producție din SEN în urma integrării în ultimii ani a unui număr tot mai mare de centrale electrice regenerabile (eoliene si fotovoltaice), cu o pondere tot mai importantă în puterea totală instalată în SEN, centrale al căror nivel de certitudine privind asigurarea siguranței în funcționare a SEN este mult mai mic decât cel al celor clasice, proces care se află în continuă evoluție.
De asemenea, se observă creșterea semnificativă a producției de energie generată de către centralele electrice eoliene și fotovoltaice, fapt care conduce, pe de o parte, la scoaterea de pe piață în mod implicit a unor grupuri clasice a căror nivel de certitudine privind asigurarea rezervelor de sistem este net superior celor din surse regenerabile și, pe de altă parte, la limitarea funcționării acestora, trecerea lor în conservare sau dezafectarea acestora ca urmare a îndeplinirii cerințelor asumate prin Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC), sau prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste evoluții conduc la indisponibilizarea unor cantități semnificative de rezerve de sistem pe care acestea le puneau la dispoziția SEN”, susține Ministerul Energiei.
Fixul bateriilor
Funcționarea Centralelor Electrice Eoliene (CEE) și a Centralelor Electrice Fotovoltaice (CEF) prezintă variații foarte mari de putere (la creștere cât și la reducere), atât din punctul de vedere al amplitudinii, cât și a vitezei de variație, atât în timpul vârfului de sarcină cât și a golului de sarcină, admite Ministerul Energiei.
”Suprapunerea defavorabilă a efectelor acestor variații peste caracterul natural al consumului, respectiv producției (vârf sau gol de sarcină), conduce la creșterea semnificativă a energiilor de echilibrare și implicit a costurilor cu echilibrarea SEN. Astfel, în prezent, se poate constata un deficit al capacităților energetice capabile să asigure echilibrarea SEN, din cauza lipsei, în principal, a centralelor termoelectrice cu funcționare în ciclu combinat și a soluțiilor de stocare în baterii, astfel încât continuarea procesului de intensificare a implementării surselor regenerabile de energie necesită a fi în strânsă corelare cu soluțiile de stocare a energiei, precum bateriile și/sau stocarea hidro”, se arată în motivarea unui proiect de ordonanță de urgență. În fapt, singurul obiectiv al Ministerului Energiei este să echilibreze sistemul cu baterii, deși acestea nu vor putea acoperi deficitul de energie din sistem.
Scad resursele de energie
Potrivit ultimului raport al Institutului Național de Statistică (INS), în perioada 1.I-30.IX.2024, resursele de energie primară au scăzut cu 2,5%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 0,3%, față de perioada 1.I-30.IX.2023. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-30.IX.2024, au totalizat 23982,6 mii tone echivalent petrol1 (tep), în scădere cu 614,9 mii tep față de perioada 1.I-30.IX.2023. Producţia internă a însumat 12666,5 mii tep, în scădere cu 720,7 mii tep (-5,4%) faţă de perioada 1.I-30.IX.2023, iar importul a fost de 11316,1 mii tep, în creștere cu 105,8 mii tep (+0,9%).
În fapt, producția de energie din cărbune și gaz a scăzut cu 0,3%, hidro a scăzut cu 23,6%, nuclearul s-a redus cu 3,8%, iar producția din eolian a scăzut cu 16,9%. Singura care a crescut, aparent generos, în primele 9 luni ale acestui an, a fost producția din fotovoltaice, cu 58,6%, însă, neacoperind orele de vârf și nici noaptea, aportul a fost nesemnificativ. Pe de altă parte, adevărata creștere a fost la importurile de energie, care s-au majorat cu 61,1%.