Firmele mici și mijlocii care au primit credite de la stat au intrat în marea lor majoritate, în insolvență, astfel că datoriile sunt acum ale bugetului. Curtea de Conturi a prezentat o radiografie a acestor credite, care arată un grad de recuperare a debitelor de sub 5%, semn că acceptarea la creditare a fost făcută pe alte criterii, care nu țin de dezvoltarea sustenabilă a mediului economic. Mai mult, din 1.129 de IMM-uri acceptate în programul de susținere financiară, doar 417 mai sunt ”în viață”.
Curtea de Conturi a semnalat, într-un raport de audit la Ministerul Finanțelor, că recuperarea creanțelor bugetare generate de plățile efectuate ca urmare a executării garanțiilor acordate prin programe guvernamentale sau din împrumuturile contractate direct de stat și subîmprumutate beneficiarilor finali se desfășoară într-un ritm scăzut. Mai exact, la Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST România, în perioada 2021- 2024, pentru un număr de 1.129 beneficiari (1.115 beneficiari IMM INVEST + 14 beneficiari AGRO IMM INVEST), plățile efectuate de minister au fost în valoare de 404,22 milioane lei (396,54 milioane lei + 7,6 milioane lei). Sumele recuperate au fost în sumă de 18,05 mil.lei, rezultând un grad de recuperare al creanțelor bugetare de doar 4,5%. De asemenea, din totalul de 1.129 de beneficiari aflați în evidența Ministerului Finanțelor cu debite/creanțe, doar 417 beneficiari sunt activi, iar diferența de 712 beneficiari (63%) sunt în procedura de insolvență (710), radiați (1) sau concordat preventiv (1).
Prejudicii aduse statului
În același timp, la Programul de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii, prin OUG nr. 92/2013, în decurs de 7 ani, de la momentul finalizării programului în anul 2017 până la finele anului 2024, gradul de recuperare a creanțelor a fost de doar 1,8%. Astfel, au fost recuperate debite în sumă de 0,02 milioane lei din valoarea totală a debitelor de 1,06 milioane lei, aferentă unui număr de 12 IMM-uri, arată Curtea de Conturi. În ceea ce privește recuperarea creanțelor provenind din executarea garanțiilor acordate pentru finanțări rambursabile contractate de operatorii economici, în anul 2024, Ministerul Finanțelor, în calitate de garant și/sau împrumutat direct, a achitat în contul operatorilor economici garantați care nu au avut disponibilități pentru a își achita obligațiile asumate prin contractele de împrumut, suma totală de 15,02 milioane lei, iar sumele recuperate în contul plăților efectuate conform legii au fost în cuantum de 0,21 milioane lei.
Prinde orbul…
Totodată, potrivit Curții de Conturi gradul de recuperare a debitelor provenind din neplata comisionului la fondul de risc a fost foarte scăzut de doar 1,39% (fără a lua în considerare diminuarea soldului debitelor cu valoarea ștergerii obligațiilor SC Complexul Energetic Hunedoara SA operate în evidența contabilă a ministerului, în baza OUG nr. 60/2019 ). De asemenea, în evidențele Ministerului Finanțelor figurează un număr de 35 operatori economici care înregistrează debite provenind din neplata comisionului la fondul de risc, din care 32 de operatori economici (91,4%) se află în stare de faliment (23), insolvență (7), inactivitate (1) sau radiați (1).
Țepe și la Prima casă
La Programul Prima casă/Noua casă – OUG 60/2009, într-un interval de 15 ani (2009-2024), plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au fost în sumă de 113,56 milioane lei pentru un număr de 1.449 beneficiari, iar debitele recuperate în aceeași perioadă au fost în valoare de 68,80 milioane lei, din care în anul 2024 a fost recuperată suma de 7,56 milioane lei. Per total, pentru perioada 2009-2024 s-a înregistrat un grad de recuperare de 60,50%, respectiv de 4,03%/an, iar la nivelul anului 2024 gradul de recuperare a fost de doar 7,34%, mai precizează Curtea de Conturi.
Atac la stabilitatea financiară
Consecințele ”țepelor” date au fost majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu valoarea de executare a garanțiilor nerecuperate în exercițiul financiar aferent anului în care a fost plătită garanția și implicit, afectarea stabilității financiare a statului, inclusiv a poziției de lichiditate, atrage atenția Curtea de Conturi. Instituția de control a cerut conducerii Ministerului Finanțelor ca, până la 29.05.2026, să asigure revizuirea și completarea cadrului privind implementarea și gestionarea programelor guvernamentale, astfel încât să se creeze premisele preîntâmpinării/evitării situațiilor de executare a garanțiilor.
