Fost secretar de stat în Ministerul Energiei avertizează: Fără cărbune, suntem terminați

Fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Constantin Ștefan, a făcut un apel la autorități să amâne închiderea termocentralelor pe cărbune impusă prin PNRR în 2025, pentru a evita un dezastru. La ora actuală, tranziția la energie verde se face prin importuri masive, care au depășit 3.000 MWh, iar nevalorificarea resurselor energetice naționale va atrage o diminuare importantă de venituri pentru România, care va adânci și mai mult deficitul bugetar, susține acesta.

Fără termocentralele pe cărbune, România ar fi în beznă, a semnalat Constantin Ștefan, fost secretar de stat în Ministerul Energiei. Acesta și-a exprimat speranța ca, în al 12-lea ceas, să nu se mai aștepte realizarea unui nou Studiu de adecvanță care să confirme realitatea de azi, cu peste 3.000 MWh import, cu care se confruntă Sistemul Energetic din România, fapt întărit și de oficialii din Transelectrica.

”Prin studiul de adecvanță elaborat la sfârșitul anului 2021, Transelectrica a subliniat că trebuie menținute în activitate comercială la Complexul Energetic Oltenia cel puțin 5 grupuri energetice până în anul 2030, datorită incertitudinilor investiționale. Prezentul ne confirmă stadiul actual al investițiilor fără drept de comentarii. Problemele rezultate din PNRR, care a impus reducerea capacității instalate pe cărbune, sunt cuantificate pe deplin în prezent. Tranziția României la energie verde se face prin importuri masive de energie electrică, la prețuri de mii de lei, care se vor regăsi în facturile consumatorilor finali casnici și noncasnici, iar nevalorificarea resurselor energetice naționale va atrage o diminuare importantă de venituri pentru România, care va adânci și mai mult deficitul bugetar”, a avertizat fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Constantin Ștefan. Totodată, acesta a arătat că pierderea a mii de locuri de muncă în Gorj va avea un impact negativ asupra bugetului asigurărilor sociale și a sistemului de pensii național.

Lupta cu morile de vânt

Constantin Ștefan a atras atenția încă de anul trecut, după o analiză aprofundată a documentelor, că măsurile și termenele din PNRR la C6 Energie nu sunt corelate cu Planul de Restructurare al CE Oltenia. Tocmai de aceea este necesară renegocierea de îndată a țintei 119 din PNRR C6 Energie, ca să nu se mai scoată din funcțiune la 31 Decembrie 2025 alți 1.425 MW pe cărbune de la CE Oltenia (975 MW), Craiova II (300MW), Iași (50MW) și Govora (100MW), până nu se vor finaliza noile investiții pe gaze, semnalează acesta.

”Centralele pe gaze vor fi întârziate cu cel puțin 2 ani. Cu regenerabilele vom produce mult când vor produce și alții în Europa, dar când nu vom mai produce noi, România va cumpăra energie electrică în bandă doar de la câțiva deștepți din Europa, care au redeschis capacitățile pe cărbune”, a afirmat fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Constantin Ștefan. În acest sens, actualul încă ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a tot promis că va iniția negocieri cu Comisia Europeană pentru amânarea închiderii grupurilor pe cărbune, însă, până în acest moment, nu s-a întâmplat absolut nimic.

Au ras tot

Capacitățile instalate de producție a energiei electrice au scăzut de la an la an. Astfel, dacă în 2015, România avea o capacitate totală instalată de 23.865 MW, în decembrie 2024 se mai raportau doar 18.577,52 MW. Cea mai drastică reducere a fost în sectorul termocentralelor pe cărbune, dar și al hidrocarburilor. În 2015, țara noastră avea o capacitate instalată pe cărbune de 6.360 MW, pentru ca, în 2024, aceasta să fie de 2.762 MW. Cele mai multe închideri s-au petrecut sub conducerea liberală de la Ministerul Energiei. Pe de altă parte, la hidrocarburi capacitatea instalată era de 5.048 MW în 2015, pentru ca aceasta să ajungă la doar 2.713,79 în 2024. În locul acestora, în perioada 2015-2024, s-au instalat circa 500 MW în solar și 80 MW în eolian.