Investitorii care gestionează active în valoare de 6,6 trilioane de euro au îndemnat Uniunea Europeană să nu își slăbească normele privind durabilitatea, în timp ce Bruxelles-ul elaborează planuri de reducere a birocrației din domeniul ”green finance”.
Comisia Europeană va publica luna aceasta o propunere de simplificare a cerințelor de raportare în cadrul politicilor de durabilitate, despre care unele întreprinderi s-au plâns că sunt prea complexe, potrivit Reuters.
Într-o declarație comună de marți, grupurile de investitori, inclusiv Grupul investitorilor instituționali privind schimbările climatice și Forumul european pentru investiții durabile, au afirmat că o revizuire completă a normelor s-ar putea întoarce împotriva lor, prin împiedicarea investițiilor în industriile pe care Europa încearcă să le atragă.
„Redeschiderea integrală a acestor regulamente riscă să creeze incertitudine în materie de reglementare și ar putea, în cele din urmă, să pună în pericol obiectivul Comisiei de a reorienta capitalul în sprijinul Green Deal european”, se arată în declarație, semnată și de investitori precum AXA Investment Managers și L&G Asset Management.
„O povară birocratică prea mare pentru industrie”
Comisia intenționează să simplifice normele UE privind raportarea durabilității, normele privind diligența necesară – care impun întreprinderilor să verifice aspectele legate de drepturile omului și de mediu în lanțurile lor de aprovizionare – și o a treia politică care include investițiile favorabile climei.
Măsura urmărește să reprezinte o contraofertă la promisiunea președintelui american Donald Trump de a elimina reglementările și să răspundă solicitărilor industriilor în dificultate de a reduce birocrația.
Oficialii UE au anunțat că propunerile vor include modificări limitate pentru a ușura sarcina de raportare pentru întreprinderile mici. Dar unele state membre, inclusiv Germania și Franța, doresc ca Bruxelles-ul să meargă mai departe și să amâne punerea în aplicare a regulamentului.
Leo Donnachie, senior policy manager la IIGCC, a declarat că pierderea accesului la informații privind acreditările de sustenabilitate ale companiilor ar putea fi o barieră în calea investițiilor, pe măsură ce Europa se luptă să concureze cu China și SUA în domeniul tehnologiilor curate.
Alții nu sunt de acord. Cerințele actuale privind datele reprezintă „o povară birocratică prea mare pentru industrie”, avertizează Patricia Volhard, șefa practicii de reglementare a fondurilor europene din cadrul firmei de avocatură Debevoise & Plimpton.
Fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a explicat că UE are nevoie de până la 800 de miliarde de euro în investiții anuale pentru a ține pasul cu rivalii economici.
Donnachie recunoaște că Bruxelles-ul ar trebui să ia în considerare simplificarea părților tehnice ale normelor de durabilitate, dar că întârzierea sau revizuirea acestora ar crea o instabilitate nedorită.
Până la urmă, ce înțeleg contribuabilii europeni din acest hățiș birocratic? Ce mare atracție are Green Deal pentru investitori? Spală bani? Se urmărește dezindustrializarea Europei? Nu ar fi mai bine ca trilioanele de euro să fie direcționate în proiecte mai realiste decât fanteziile ecologice? Se vede treaba că interesele vin mănușă isteriei climatice.