În timp ce Ursula von der Leyen se laudă că salvează planeta închizând economia UE, producția globală de cărbune, precum și consumul acestuia au atins maxime istorice. Astfel, cererea de cărbune în 2023 a crescut cu 2,6%, ajungând la 8,7 miliarde de tone. Cei doi mari consumatori, China și India, au utilizat de peste 15 ori mai mult cărbune decât toate statele Uniunii Europene la un loc. Motivația consumului în cele două state a fost asigurarea securității energetice.
Puterea exemplului nu funcționează, la fel cum nu va funcționa nici taxa de carbon pentru importuri, pe care UE vrea să o impună. Probabil rezultatul acestei măsuri va fi doar o izolare totală a Uniunii Europene față de restul lumii.
O analiză a Agenției Internaționale a Energiei (IEA) arată că în 2023 consumul de cărbune a atins un maxim istoric la nivel global, de 8,7 miliarde de tone. Singura care și-a redus consumul real a fost UE, cu 22,5%, adică mai puțin cu 103 milioane tone (Mt), reducerea din SUA de 17,3% ( mai puțin cu 81 milioane tone) fiind datorată doar stocurilor foarte mari. În cifre, China a consumat în 2023 4.876 Mt de cărbune, India, 1.251 Mt, SUA, 386 Mt, UE, 355 Mt, Asia de Sud-Est, 454 Mt, iar restul lumii, 1.833 Mt. Pentru acest an, se preconizează creșteri ale consumului de cărbune în China, India, SUA și Asia de Sud-Est, și o scădere semnificativă în UE, de 68 Mt, urmată de o reducere simbolică de 4 milioane tone în restul lumii.
”China a extins producția de cărbune pentru a garanta securitatea energetică și pentru a reduce volatilitatea prețurilor. În India, securitatea energetică este, de asemenea, o prioritate ridicată, deoarece lipsurile frecvente din trecut au îndreptat atenția către reducerea importurilor. Producția Indoneziei, în ciuda nevoii interne în creștere, este orientată spre export. Ca atare, producția sa a crescut în 2023 pentru a satisface cererea de pe piețele internaționale”, se arată în analiza IEA.
Combustibilii fosili, principala sursă a energiei
Consumul de cărbune a crescut atât în sectoarele de producere a energiei electrice, cât și în sectoarele industriale, unde industria siderurgică este cel mai mare consumator. Producția de energie din cărbune a crescut cu 1,9% în 2023, la 10 690 terawați-oră (TWh), stabilind un nou record. Ca urmare, cărbunele continuă să fie cea mai mare sursă de producere a energiei electrice la nivel global, susține IEA.
”Sectorul energiei electrice reprezintă două treimi din cererea globală de cărbune. În majoritatea țărilor, cererea de cărbune în sectorul energetic fluctuează mai semnificativ decât în sectoarele industriale, în mare parte pentru că există mai puține opțiuni de înlocuire pentru utilizarea cărbunelui industrial. Ca atare, schimbările în tendințele cererii globale de cărbune sunt determinate în principal de sectorul energiei electrice. În același timp, impactul tot mai mare al evenimentelor meteorologice extreme neprevăzute face ca cererea de energie electrică să fie mai greu de anticipat pe termen scurt”, se precizează în raportul Agenției Internaționale a Energiei.
Indonezia, ”regina” exporturilor
Toți marii exportatori de cărbune au crescut volumele în 2023, cu excepția Rusiei, din cauza sancțiunilor. Astfel, Indonezia a devenit prima țară exportatoare care a depășit 500 Mt într-un an, demonstrând flexibilitatea sa de neegalat de a crește producția și exporturile. Mongolia a crescut exporturile la 70 de milioane de tone, mai mult decât dublând cifra din 2022 și de patru ori exporturile din 2021, propulsată de îmbunătățirea infrastructurii și de cererea din China pentru cărbune ieftin.
”Analiza arată că volumele comerciale din 2024 vor depăși marginal volumele din 2023 și vor atinge un nou record. În ceea ce privește oferta, se așteaptă ca Indonezia și, într-o măsură mai mică, Australia, Columbia și Statele Unite ale Americii, să furnizeze volumele suplimentare necesare pentru a satisface cererea de import a altora și pentru a compensa reducerea exporturilor rusești. Este de așteptat ca exporturile mongole către China, în special cărbune de cocs, să crească”, semnalează IEA.
8,7 miliarde de tone?
-de la 8 la 7 e un declin evident
mah Clauditza.
Realegerea UrSULEI v-a duce la o mare criză energetică în UE, sărăcirea țărilor membre și punerea, pe viitor, a acestora la cheremul rușilor. Europarlamentarii, aleși dintre cei mai slabi politicieni ai țărilor membre, nu au nici o viziune economică, nu văd soluțiile de asigurare a securității energetice a Europei unite, practic sabotează întreaga viață politico-economică a UE.