Cu 175 de țări semnatare ale Acordului de la Paris, printre care și SUA, China și Federația Rusă, documentul s-a dovedit un fiasco. Singurele care au fost obligate să-l respecte, prin promovarea Green Deal, au fost statele Uniunii Europene. În timp ce UE se confruntă cu o criză energetică fără precedent, care i-a închis industria, prin celelalte țări din lume emisiile de CO2 creșteau vertiginos. Retragerea SUA din acest acord, dovedit falimentar și ineficient, anunță o schimbare de macaz și în Europa, cu toate împotrivirile Ursulei von der Leyen.
Cea de-a doua retragere a SUA din Acordul de la Paris a avut un efect devastator pentru susținătorii documentului, în special pentru cei de la Comisia Europeană. De data aceasta, statele UE parcă abia așteptau o astfel de decizie, pentru a putea scăpa de sub jugul Green Deal, care efectiv le-a adus economiile în pragul dezastrului. În plus, uitându-ne la emisiile de CO2, scoase responsabile pentru încălzirea globală, încălzire care se cam răcește în ultima vreme, după ce se începe depășirea perioadei de activitate solară intensă, acestea au crescut vertiginos de la momentul semnării acordului. S-ar putea spune că singurele care au fost obligate să îl respecte, prin impunerea Green Deal, unic în lume, au fost țările din Uniunea Europeană, cărora le-au fost ordonate ”ambiții” catastrofice din punct de vedere economic și social.
Astfel, s-a pornit un război împotriva termocentralelor pe cărbune, dar și împotriva gazelor, păsuite doar pentru câțiva ani, dar taxate și ele cu certificatele CO2. Culmea este că amenzile astea cu certificatele CO2 au fost impuse doar în Uniunea Europeană, care s-a exclus singură din rândul economiilor competitive, prin creșterea prețurilor la energie și gaze. În timp ce Europa închidea termocentrale, în celelalte părți ale lumii, în special prin Asia, acestea se construiau pe bandă rulantă.
Nicio schimbare
Cu toate reducerile de emisii CO2 din Europa, pe plan mondial acestea au crescut, iar temperaturile globale și-au continuat și ele creșterea, cel puțin după datele comunicate oficial. Cea mai bună dovadă că Acordul de la Paris nu a fost luat în serios este și intensitatea carbonului din diferite țări. De exemplu, SUA are o medie de peste 600 g CO2 eq/kWh, cu o maximă de 920, în timp ce Canada are 650, Momgolia, 791, Kazahstan, 634, Cuba- 607, iar Africa, o medie de peste 500. În Europa, Recordul absolut îl deține Polonia, cu o intensitate a carbonului de 826 g CO2 eq/kWh, urmată de Irlanda, cu 642, Cehia, cu 608, și Bulgaria, cu 525. România are 441, foarte aproape de Germania, care are 436. China nici măcar nu a pus la dispoziție vreodată astfel de date, deși este semnatară a Acordului de la Paris. În rest, singurele zone verzi, cu o intensitate a carbonului de sub 40 g CO2 eq/kWh, sunt Islanda, Suedia, Norvegia și patru țări Africa, cu un Green Deal involuntar, pe motiv de subdezvoltare.
A rămas doar adaptarea
Cu toată închiderea industriei din Uniunea Europeană, în 2024 s-a depășit pentru prima oară creșterea temperaturii cu 1,5 grade. Potrivit Acordului de la Paris, statele semnatare sunt obligate să menţină creşterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale şi să continue eforturile de limitare a creşterii temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, recunoscând că astfel s-ar reduce în mod semnificativ riscurile şi efectele schimbărilor climatic. Totodată, statele semnatare se obligau să crească și capacitatea de adaptare la efectele negative ale schimbărilor climatice, de încurajare a rezistenţei la schimbările climatice şi de dezvoltare cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră, într-un mod care nu pune în pericol producţia alimentară.