A depășit Europa cu adevărat criza energetică și a obținut independența față de Rusia? La prima vedere, s-ar putea crede că da.
Financial Times a relatat că piața europeană a gazelor naturale s-a dovedit „mult mai rezistentă” la provocările cu care s-a confruntat de la invazia Ucrainei în 2022. La o privire mai atentă, însă, devine la fel de probabil că acesta este calmul dinaintea următoarei furtuni.
În primul rând, utilizarea combustibililor fosili urmează ciclul economic: în perioadele de expansiune, consumul crește deoarece fabricile produc mai mult, iar birourile sunt utilizate mai intensiv. Toate acestea necesită energie, iar consumul de gaze crește în consecință. Exact opusul este valabil în timpul unei recesiuni. O scădere a producției determină o scădere aproape imediată a nevoilor de combustibili fosili.
Regenerabilele nu asigură ruperea dependenței de Rusia
Energia eoliană și cea solară funcționează independent de ciclul economic. Dacă bate vântul și soarele strălucește, se produce energie electrică indiferent de cererea reală. Însă ponderea surselor regenerabile în mixul energetic european nu asigură nici pe departe ruperea dependenței de Rusia.
De îndată ce economiile UE vor începe să crească din nou, consumul de energie va crește în mod corespunzător, iar întrebarea este de unde va proveni această energie.
De fapt, țările care se așteaptă la o îmbunătățire a perspectivelor economice încă din acest an reacționează în consecință. Statele Unite, de exemplu, prelungesc durata de funcționare a centralelor electrice pe cărbune și iau în considerare posibilitatea de a readuce la viață centralele nucleare, în timp ce India și China continuă să dezvolte toate sursele de energie.
În prezent, planul european de a-și inversa soarta economică trebuie să fie pus în paralel cu planul de a abandona întreaga rețea de conducte care leagă Europa de fostul său furnizor principal – Rusia.
Înlocuirea completă a aprovizionării rusești va crea noi costuri pe mai multe fronturi, ducând la noi poveri pentru companiile și consumatorii europeni. Ungaria și Austria depind încă în mare măsură de gazul rusesc, iar crearea unei noi infrastructuri pentru GNL mai scump din SUA sau Qatar nu va fi atât de ușoară pe cât cred mulți.
Europenii s-au sancționat pe ei înșiși
După cum relatează FT, renunțarea la rețeaua de conducte existentă cu Rusia va avea un preț ridicat: „Așa-numiții operatori de sisteme de transport (OTS) din Cehia, Austria și Slovacia plănuiesc să majoreze tarifele transportului de gaze pentru a acoperi pierderile de venituri din tranzitul rusesc. Aceste costuri suplimentare de transport vor face mai scumpe livrările de gaze către Europa”.
Un observator realist ar putea afirma că, în timp ce Rusia nu a sancționat Europa, europenii s-au sancționat pe ei înșiși, creând o situație nesustenabilă în care dezindustrializarea a fost cheia pentru scăderea prețurilor la energie. Acum, guvernele își dau seama ce greșeală monumentală au făcut și încearcă să revitalizeze sectoarele de producție.