O spun autoritățile! Economiile la energie nu vor acoperi niciodată costurile cu reabilitarea termică a locuințelor

Cheltuielile cu renovarea și reabilitarea locuințelor pentru scăderea consumului de energie nu vor putea fi amortizate pe durata de viață a acestora din reducerea facturilor. Concluzia aparține chiar Comisiei Europene, scăpată în contextul dilemei obligării statelor membre de a renova locuințele sociale. Pentru acestea, dat fiind că este vorba despre persoane aflate în sărăcie, Comisia acceptă o excepție, dacă , prin investițiile în clădiri se majorează chiriile.

Costurile de cel puțin 30.000 de euro necesare reabilitării termice a locuințelor cetățenilor din UE, la standardele cerute, nu vor putea fi amortizate din economiile la facturile reduse. La fel ca și în cazul panourilor fotovoltaice, investiția foarte mare nu se poate acoperi pe durata de viață a obiectivului. Porumbelul a fost scăpat chiar de Comisia Europeană, într-o Recomandare pentru interpretarea Directivei privind consumul de energie în sectorul public, renovarea clădirilor publice și achizițiile publice.

Astfel, statele membre pot alege să excepteze locuințele sociale de la obligația de renovare, în cazul în care renovarea ar conduce la creșteri ale chiriilor pentru persoanele care trăiesc în locuințe sociale care nu pot fi limitate la echivalentul economiilor la factura de energie. În acest scop, statele membre pot estima economiile la facturile de energie rezultate din renovarea locuințelor sociale (luând în considerare economiile de energie și evoluția prețurilor la energie) și pot evalua dacă acestea sunt suficiente pentru a acoperi costurile de renovare. Atunci când economiile de pe factura la energie nu acoperă costurile de renovare, statele membre pot lua în considerare opțiuni alternative pentru a evita ca toate costurile de renovare să fie transferate rezidenților, de exemplu prin finanțarea unei părți din costuri prin intermediul instrumentelor de finanțare publice sau private, inclusiv prin măsuri și investiții eligibile în cadrul Fondului social pentru climă. Acest caz ar trebui să se aplice în situațiile în care chiria este percepută proporțional cu valoarea casei și în care costurile de îmbunătățire a locuințelor (inclusiv renovările energetice) sunt transferate gospodăriilor sub forma creșterii chiriilor, se arată în Recomandarea Comisiei Europene.

Costuri de întreținere

Potrivit Recomandării, statele membre ar trebui să ia în considerare și alte costuri relevante impuse de locuințele sociale, precum și alte beneficii care pot fi obținute în urma unei renovări la standardul NZEB (Clădiri cu consum de Energie aproape Zero). De exemplu, gospodăriile care închiriază locuințe sociale pot beneficia de tarife (mai mici) concepute pentru a ajuta grupurile prioritare (cum ar fi persoanele afectate de sărăcie energetică, clienții vulnerabili, persoanele care trăiesc în gospodării cu venituri mici și, acolo unde este cazul, persoanele care trăiesc în locuințe sociale) cu facturile lor la energie sau factura la energie poate fi plătită parțial sau integral prin scheme de sprijin social sau prin alte instrumente disponibile în fiecare stat membru.

”Renovările energetice ar reduce factura la energie și, prin urmare, ar reduce aceste costuri indirecte ale energiei care ar putea să nu fie evidente dacă se ia în considerare numai factura la energie. Reducerea costurilor de întreținere și îmbunătățirea condițiilor de viață după renovare sunt alte aspecte care ar trebui considerate ca făcând parte din evaluarea neutralității costurilor”, se precizează în documentul citat.

Calcule întortocheate

Totodată, Comisia europeană consideră că statele membre ar trebui să evalueze neutralitatea costurilor în ceea ce privește intervenția pe baza costurilor estimate și a valorilor consumului, dar pot lua în considerare limitarea oricărei creșteri a chiriei după renovare pentru chiriașii locuințelor sociale la valoarea economiilor realizate la factura la energie.

”Un exemplu fictiv este renovarea locuințelor sociale care costă 30000 euro și înregistrează economii de 12.000 kWh pe an în ceea ce privește consumul de energie. Dacă gospodăriile ar plăti o rată medie de 0,25 euro per kWh, acestea ar economisi 3.000 euro pe an, dar dacă gospodăria ar beneficia de un tarif redus, de exemplu 0,10 euro per kWh, economiile anuale s-ar ridica la 1.200 euro. În plus, dacă gospodăria a utilizat mai puțin decât consumul estimat de energie pentru locuința respectivă, economiile realizate în practică vor fi mai mici de 1.200 euro”, susține Comisia Europeană. În acest caz, nu va fi posibilă recuperarea investiției, chiar dacă se utilizează rate de actualizare foarte scăzute; totuși, acest lucru se datorează costurilor socializate (tarifele subvenționate la energie electrică, în acest exemplu) și a neluării în considerare în mod corespunzător a chiriașilor care își subîncălzesc locuințele, se mai susține în Recomandare. Mai mult, pentru a asigura neutralitatea costurilor, statele membre ar trebui să ia în considerare subvențiile primite de furnizorii de locuințe sociale și să îi ajute să acopere costurile de renovare pe care nu le pot recupera de la chiriași.