România a raportat la Bruxelles depășiri de plan la strâns cureaua. Cea mai mare reducere la consumul de gaze

România, cel mai mare producător de gaze actual din UE, a raportat la Bruxelles o depășire a planului de reducere a consumului de gaze cu 15%, plan impus de Comisia Europeană. Astfel, țara noastră a consumat mai puțin cu 20% și chiar cu peste 24% în perioada aprilie 2023-martie 2024, devenind campioana absolută la strâns cureaua dintre statele membre. Sigur, reducerea fost una forțată, din cauza exploziei prețurilor gazelor, care au atins maxime istorice și care au închis porțile companiilor din țară. 

Deși cel mai mare producător de gaze naturale din UE, România a fost sacrificată de autorități, care au închis robinetul de gaze la intern, prin menținerea unor prețuri uriașe, pentru a salva bunăstarea statelor europene.

Astfel, potrivit Planului actualizat de acțiuni preventive privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale în România, elaborat de Ministerul Energiei, țara noastră a raportat la Bruxelles o depășire a planului de reducere cu 15% a consumului de gaze până în martie 2024, impus de Comisia Europeană, pe fondul interzicerii importurilor din Federația Rusă.

În conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul 2022/1369 privind măsuri coordonate de reducere a cererii de gaze, ”statele membre depun toate eforturile pentru a-și reduce consumul de gaze în perioada 1 august 2022-31 martie 2023 cu cel puțin 15 % comparativ cu consumul lor mediu de gaze înregistrat în perioada 1 august-31 martie în cursul ultimilor cinci ani consecutivi anteriori datei intrării în vigoare a prezentului regulament (reducerea voluntară a cererii)”, arată Ministerul Energiei. În România, în perioada august 2022 – martie 2023, consumul de gaze naturale din România a fost redus cu 19,90%, prin măsuri voluntare, cu un consum realizat în august 2022-martie 2023 de      7.438.00 milioane mc, față de media de referință august-martie de 9.286.40 milioane mc, reducerea fiind cu 19,90%. Totodată, pentru perioada aprilie 2023 – martie 2024, consumul de gaze naturale din România a fost redus cu 24,15%, prin măsuri voluntare, a mai precizat Ministerul Energiei.

Grupul de risc Ucraina

România face parte dintre statele membre din grupul de risc pentru furnizarea de gaze naturale din est Ucraina, care cuprinde Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Grecia, Croația, Italia, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia și Suedia.

În 2021, consumul total de gaze naturale în statele membre care formează Grupul de risc Ucraina a fost de 257,1 mld. mc (2.750,69 TWh). Cel mai mare consum de gaze naturale în acest Grup de risc a fost înregistrat în Germania (93 mld. mc, adică 995,17 TWh), iar cel mai mic în Luxemburg (0,81 mld. mc, adică 8,71TWh). Producția totală de gaze naturale în Grupul de risc Ucraina în 2021 a fost de 25,34 mld.  Mc (266.12  TWh), ceea ce reprezintă aproximativ 9,67% din consumul total de gaze naturale din acest grup. Cea mai mare producție a fost înregistrată în România (8,91  mld. mc, adică 93.52 TWh), iar cea mai mică a fost înregistrată în Grecia și Slovenia (4,76 mil. mc sau 50 GWh, respectiv 5,71 mil. mc sau 60 GWh).

Întreruperi de aprovizionare

Pe lista măsurilor care au fost luate în considerare pentru îmbunătățirea securității aprovizionării cu gaze naturale în cazul perturbării furnizării, Ministerul Energiei a trecut și utilizarea contractelor de furnizare care pot fi întrerupte, bazate pe mecanisme de piață. În acest sens, furnizorii, care au obligaţia să asigure cantităţile de gaze naturale necesare continuării aprovizionării cu gaze a clienților protejați, pentru îndeplinirea acestei obligații, ar trebui să dezvolte politici comerciale care să includă încheierea de contracte cu clauze de întreruptibilitate, prin intermediul cărora să fie facilitată îmbunătățirea activității de echilibrare a sistemului național de transport. ”În prezent, nu există reglementări care să definească un astfel de cadru contractual, deși acestea ar fi necesare”, susține Ministerul Energiei.