România, în pericol. Comisia Europeană ne închide industria

Decarbonizarea industriei românești este imposibilă, dat fiind subcapitalizarea întreprinderilor din țară și blocajul la accesarea unor credite bancare din cauza dobânzilor enorme. Practic, acest sector vital pentru economie este condamnat la dispariție, prin accelerarea tranziției verzi de către UE, care presupune diminuarea numărului de certificate de emisii alocate gratuit. Măsura va duce la o creștere și mai mare a costurilor de producție și, implicit, la închiderea porților companiilor.

Industria românească nu are nicio șansă să supraviețuiască tranziției verzi impusă de Comisia Europeană. Decarbonizarea acestui sector presupune investiții atât de mari, încât nicio companie nu și le-ar putea permite. În realitate, se dorește demolarea unui sistem industrial și construirea altuia, cu tehnologii care nici măcar nu există, iar cele care se dezvoltă sunt prohibitive, din cauza prețurilor.

Cert este că, în tăvălugul care vine de la Bruxelles, România este o victimă rapidă și sigură. Strategia industrială a României, aflată în stadiu de proiect la Ministerul Economiei, prezintă situația dramatică a sectorului, însă soluțiile propuse sunt la fel de teoretice și inaplicabile ca cele venite de la Comisia Europeană.

”Accelerarea tranziției verzi prin diminuarea numărului de certificate de emisii alocate gratuit de către Comisia Europeană va avea efecte în creșterea costurilor de producție și pierderi de competitivitate pentru industriile energointensive”, se semnalează în Strategie. Țintele ambițioase de tranziție verde și digitală a industriei vor pune o presiune fără precedent asupra tuturor sectoarelor industriale, nu doar asupra celor care au fost afectate substanțial în ultimii trei ani, cum sunt industriile energo-intensive, ori industriile dependente de componente electrice, electronice, de automatizare ori de materii prime strategice, atrage atenția Ministerul Economiei.

Accesul la finanțare, blocat

Ministerul subliniază și dificultățile cauzate de sub-capitalizarea cronică a companiilor românești. Aproape o treime din totalul firmelor înregistrate în țara noastră au capitaluri negative, cu un necesar de capitalizare de 136 miliarde de lei. În același timp, companiile cu capital privat autohton și-au înrăutățit poziția de capital la nivel agregat, acestea fiind responsabile pentru 57 la sută din necesarul total de capitalizare. Mai mult, conform BNR, majoritatea companiilor locale își asigură necesarul de finanțare din resursele proprii.

”Creșterea accelerată a ratelor de dobândă bancară pe fondul accentuării fenomenului inflaționist constituie un obstacol major pentru continuarea investițiilor la nivelul principalelor sectoare industriale, în foarte mică măsură compensat de accesul la resurse financiare europene. Acest blocaj investițional riscă să îngreuneze și mai mult procesul de adoptare a tehnologiilor care să faciliteze tranziția industrială către obiectivele fixate la nivel European, de exemplu, obiectivul obligatoriu al Uniunii Europene de reducere internă a emisiilor nete de GES cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu 1990”, susține Ministerul Economiei.

Concurență neloială cu restul lumii

Puncte slabe identificate în Strategia Industrială a României sunt declinul demografic și migrația, lipsa unei abordări unitare la nivelul ministerelor pentru domeniul industrial, ineficiența exploatării resurselor minerale energetice și non-energetice, IMM-uri cu capacitate redusă de inovare, susținerea slabă a politicilor de inovare, costuri ridicate cu dezvoltarea și implementarea produselor și lipsa resurselor financiare ale întreprinderilor românești. Tot la puncte slabe au fost trecute vulnerabilitatea la schimbările economice globale și la instabilitatea piețelor internaționale, gradul redus de dobândire a competențelor digitale de bază în rândul populației și utilizarea redusă a digitalizării în întreprinderi.  În ce privește amenințările, acestea sunt reprezentate de conflictul ruso-ucrainian și impactul asupra prețurilor materiilor prime, pierderi de competitivitate în industriile energointensive din cauza costurilor de reducere a emisiilor GES, prețurile ridicate ale energiei electrice, gazelor naturale și a materiilor prime, volatilitatea prețului la bursă a certificatelor ETS și concurența neloială din partea întreprinderilor din afara UE.

Cade și exportul

Totodată, amenințări sunt considerate și intensificarea politicilor climatice și crearea unui cadru de reglementare al UE dezavantajos pentru sectoarele industriale energointensive, continuarea migrației forței de muncă înalt calificată, deficitul de forță de muncă calificată și cu competențe digitale și grad redus de mobilitate internă, gradul ridicat de expunere în fața lanțurilor globale de valoare, relocarea în țările dezvoltate sau în vecinătate (Africa de Nord, Asia de Sud) a unor companii parte din diferite lanțuri de producție și aprovizionare și din sectorul IT, precum și scăderea cererii externe pe piețele europene cauzate de pierderi de competitivitate ale UE în sectoare din avalul producției românești (industria auto, aparate și echipamente electrice, industria chimică). În același timp, lipsa de sprijin adecvat pentru IMM-urile din sectoarele tradiționale în vederea creșterii gradului lor de inovare și internaționalizare poate conduce la dispariția acestor sectoare, cu efecte economice și sociale negative, arată Ministerul Economiei.