România, în pericol de blackout. Autoritățile sunt în campanie electorală

Deficitul din sistemul energetic național se agravează pe zi ce trece. Ieșirea unității 1 de la Cernavodă, care a lăsat sistemul fără un aport de 700 de MW, coroborată cu o producție constant scăzută a eolienelor, a transformat România într-un importator net, cu recorduri absolute în domeniu. Mai mult, Hidroelectrica primește comenzi să producă peste 2.000 MW doar noaptea, în timp ce ziua funcționează la 20% din capacitate, fără nicio explicație logică.

În timp ce Sebastian Burduja, ministrul Energiei, aflat în campanie electorală, ține discursuri despre energia verde și planurile de viitor care nu se mai concretizează, sistemul energetic se prăbușește. Ultimele date ale Transelectrica arată că România a devenit importator net de energie în luna mai a acestui an. Semn că lucrurile s-au agravat, din 21 mai, orele 19, până în 22 mai, orele 12.30, țara noastră a importat masiv energie, cu o medie de 1.500 MWh și un vârf de 1.894 MWh. De la orele 13 până la 15.30, media importurilor a scăzut la 850 MWh, pentru ca, după orele 16, importurile să depășească 1.200 MWh.

Miercuri, la orele 16.30, se produceau doar 4.500 MWh, în timp ce importurile urcaseră la 1.271 MWh. Cărbunele, cu 855 MWh urcase pe locul doi, după hidroenergie, care producea 1.164 MWh, pe locurile următoare situându-se fotovoltaicul, cu 653 MWh, nuclearul, cu 653 MWh, hidrocarburile, cu 613 MWh, eolianul, cu 441 MWh și biomasa, cu 50 MWh. Marele deficit a apărut după ieșirea din sistem a producției de la unitatea 1 de la Cernavodă, retrasă pentru reparații. Însă, potrivit datelor Transelectrica, din sistem au mai fost restrase capacitățile de producție de la CET Brazi, 496,25 MW pe gaz și păcură, CET Craiova, pe cărbune, se retrage din 23 mai, centrala OMV Petrom pe gaz în cogenerare, cu 612 MW, sunt retrase în luna mai, Centrala de la Iernut, cu 310 MW, este retrasă din mai, două hidrocentrale de la Porțile de Fier, cu aproape 400 MW sunt retrase tot anul, una dintre ele funcționând la putere redusă, de 94 MWh, iar centrala de la Rovinari, pe cărbune, cu 330 MW, este în reparații până la sfârșitul lunii septembrie.

Creștere de 35% în primul trimestru

Importurile de energie au crescut cu peste 35% în perioada 1 ianuarie -31 martie 2024 față de aceeași perioadă a anului trecut, se arată în ultimul raport al Institutului Național de Statistică, în condițiile în care resursele de energie electrică au crescut cu 1,3%. Pe de altă parte, producţia internă de energie primară a însumat 4.477,5 mii tep (tone echivalent petrol), în scădere cu 109,2 mii tep (-2,4%) faţă de primul trimestru al anului 2023.

Potrivit INS, importurile de cărbune s-au majorat cu 35,8%, în timp ce producția internă a scăzut cu 3,4%. În ce privește gazele naturale, importurile au explodat, înregistrându-se o creștere de 34,5%, pe fondul unei creșteri marginale a producției, de doar 1,2%. La produsele petroliere din import, majorarea a fost de 6,1%. Producţia din termocentrale a fost de 5.328,9 milioane kWh, în creștere cu 105,0 milioane kWh (+2,0%), producţia din hidrocentrale a fost de 4.423,4 milioane kWh, în scădere cu 305,3 milioane kWh (-6,5%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 3.000,3 milioane kWh, în creștere cu 1,5 milioane kWh (+0,1%).

S-a blocat vântul

Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.III.2024, a fost de 2.140,4 milioane kWh, în scădere cu 300,4 milioane kWh față de perioada 1.I-31.III.2023, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 475,6 milioane kWh, în creștere cu 129,2 milioane kWh față de perioada 1.I-31.III.2023, mai arată INS. Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 12.897,1 milioane kWh, cu 1,1% mai mare față de perioada 1.I-31.III.2023, în timp ce consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 1,4%. Iluminatul public a înregistrat o creștere cu 10,5%, iar consumul populaţiei a crescut cu 0,1%. Exportul de energie electrică a fost de 3.240,3 milioane kWh, în creștere cu 125,5 milioane kWh, iar consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 1.514,0 milioane kWh, în scădere cu 44,0 milioane kWh.