România, salvată de diaspora. Peste 9,2 miliarde de euro trimiși în țară în 2023

Potrivit statisticilor Eurostat, România a avut cea de-a patra rată de dependență a PIB-ului de banii primiți de cetățenii aflați în afara țării în clasamentul din UE. Anul trecut, diaspora a trimis acasă peste 9,2 miliarde de euro, reprezentând 2,8% din PIB. Cele mai mari sume au fost trimise din Germania, Olanda și Marea Britanie. De partea cealaltă, transferurile de bani din România spre alte state au însumat 1,3 miliarde de euro, din care aproape 900 milioane de euro în state din afara uniunii.

Statisticile Eurostat arată că, fără banii primiți de la românii obligați să muncească în afara țării, România ar fi într-un dezastru și mai mare decât este acum. Potrivit datelor oficiale, anul trecut, diaspora a trimis în România peste 9,2 miliarde de euro, din transferuri personale și din salariile primite în afara țării. Cea mai mare parte din sumă, de aproape 6,5 miliarde de euro, a provenit din statele membre ale UE, circa 2,8 miliarde de euro venind din afara UE, în special din Marea Britanie. Cei mai mulți bani au fost trimiși din Germania, 1,2 miliarde de euro din salarii și 902 milioane de euro din transferuri personale, și din Olanda, transferuri din salarii de peste 1,4 miliarde de euro. Comparativ, diaspora a trimis acasă 8,3 miliarde de euro în 2022 și 7,7 miliarde de euro în 2021.

România s-a poziționat pe locul 5 în UE, în 2023, la sumele de bani primite din afara țării, pe primul loc situându-se, de departe, Franța, cu peste 34 de miliarde de euro, din care 21 de miliarde din afara UE, urmată de Germania, cu 19,4 miliarde de euro, Belgia, cu 13,7 miliarde de euro, și de Italia, cu 11,2 miliarde de euro. Aproximativ 55% din totalul ieșirilor și, de asemenea, 55% din totalul intrărilor de transferuri personale transfrontaliere din toate țările UE și compensarea fluxurilor de angajați în 2023 au avut loc în interiorul granițelor UE, precizează Eurostat.

Germania, cel mai mare angajator al UE

Din România au ieșit, în 2023, 1,3 miliarde de euro, din care 872 milioane de euro în afara UE și 431 milioane în state membre UE, din transferuri personale și salarii ale angajaților străini. Suma totală care a ieșit din țara noastră a crescut cu circa 400 milioane de euro față de 2022 și cu circa 800 milioane de euro față de 2021. Cele mai mari sume au ieșit însă din Germania, 21,2 miliarde de euro, care s-a dovedit cel mai mare angajator al cetățenilor europeni, dat fiind că doar 5,3 miliarde de euro au plecat în state din afara uniunii.

Pe următorul loc s-a plasat Franța, cu ieșiri de 18,3 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde în afara UE, dat fiind numărul mare de imigranți, urmată de Luxemburg, cu 16,6 miliarde de euro, aproape în totalitate pentru angajații recrutați din țările vecine. Italia și Spania au, fiecare, circa 11,3 miliarde de euro ieșiți în afară, majoritatea banilor plecând în afara UE, iar Polonia a raportat ieșiri de 10,6 miliarde de euro, aproape integral în afara UE, explicația fiind numărul mare de ucraineni care lucrează aici. Ieșirile nete majore în 2023 au fost înregistrate cu Maroc (6,7 miliarde euro), Filipine (2,6 miliarde euro), India (1,9 miliarde euro), Turcia (1,8 miliarde euro) și China (1,4 miliarde euro). Ieșirile nete către Maroc, Turcia și India s-au bazat pe transferuri personale, în timp ce cele către Filipine și China au rezultat atât din transferuri personale, cât și din compensarea angajaților.

Dependenți de cealaltă Românie

Cele mai ridicate rate de dependență din UE, măsurate prin ponderea intrărilor în transferurile personale și compensarea angajaților în raport cu PIB-ul, au fost observate pentru Croația (7,2% din PIB), Letonia, Luxemburg (ambele 2,9% din PIB) și România (2,8% din PIB) în 2023, în timp ce economiile cele mai puțin dependente din UE au fost Irlanda (0,1% din PIB), Grecia, Finlanda (ambele 0,2% din PIB) și Olanda (0,4% din PIB). Prin comparație, țările din sud-estul non-UE păreau mult mai dependente de această sursă de venit: Kosovo (17,5% din PIB), Muntenegru (10,7% din PIB) și Bosnia și Herțegovina (10,3% din PIB). Deficitul de cont curent pentru România ar fi fost de 30,5 miliarde de euro în loc de 22,6 miliarde de euro, dacă nu ar fi existat tranzacțiile legate de transferuri personale și compensarea angajaților, semnalează Eurostat. Pentru Ungaria, balanța contului curent s-a transformat de la un deficit de 1,7 miliarde euro într-un excedent de 1,5 miliarde euro (în cea mai mare parte datorită compensării nete a intrărilor de angajați din Austria), iar pentru Bulgaria, de la un deficit de 1,2 miliarde euro, într-un excedent de 0,8 miliarde euro (în cea mai mare parte din cauza fluxurilor nete de transferuri personale din Germania și Statele Unite).