Se confirmă cel mai negru scenariu. Producția de energie s-a prăbușit

Ultimele date ale Institutului Național de Statistică arată clar eșecul politicilor din sectorul energetic. Producția de energie electrică s-a prăbușit dramatic pe toate capacitățile de producție, mai puțin la fotovoltaice, care au produs în perioade de excedent în UE, și la nuclear, cu o creștere simbolică de 0,8%. În același timp, importurile au explodat, crescând cu 31,5% în primele două luni ale acestui an. Cea mai mare reducere a fost înregistrată la eoliene, unde producția a scăzut cu 15,2%.

În perioada 1 ianuarie-29 februarie 2024, resursele de energie primară au crescut cu 1,5%, iar cele de energie electrică au rămas constante, se arată în ultimul raport al Institutului Național de Statistică (INS). Producţia internă a însumat 2971,7 mii mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 23,0 mii tep (-0,8%) faţă de perioada 1.I-28.II.2023, iar importul a fost de 2230,1 mii tep, în creștere cu 101,4 mii tep.

Față de perioada similară a anului 2023, producția de cărbune a scăzut cu 5,6%, iar cea de țiței s-a redus cu 2,9%. Producția de gaze a crescut ușor, cu 2%, iar importurile au crescut și ele cu 18,2%. Importurile de energie electrică au crescut cu 31,5%, ceea ce reprezintă un record absolut. Producţia din termocentrale a fost de 3.700,6 milioane kWh, în scădere cu 108,9 milioane kWh (-2,9%).

Producţia din hidrocentrale a fost de 2.959,3 milioane kWh, în scădere cu 12,4 milioane kWh (-0,4%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 1.980,6 milioane kWh, în creștere cu 16,5 milioane kWh (+0,8%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-29.II.2024, a fost de 1.552,6 milioane kWh, în scădere cu 277,4 milioane kWh față de perioada 1.I-28.II.2023, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 245,6 milioane kWh, în creștere cu 78,8 milioane kWh față de perioada 1.I-28.II.2023.

Creștere anemică a consumului

Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 8.616,2 milioane kWh, cu 1,7% mai mare față de perioada 1.I-28.II.2023, în timp ce consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 3,0%. Totodată, iluminatul public a înregistrat o creștere cu 12,0%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 2,6%. Exportul de energie electrică a fost de 2.050,5 milioane kWh, în scădere cu 126,2 milioane kWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 1.055,0 milioane kWh, în scădere cu 18,1 milioane kWh.

Operatorii din piață sunt tot mai pesimiști în ce privește revenirea consumului de energie, pe fondul unei căderi economice din ce în ce mai accentuate și a sărăcirii populației. Entuziasmul regenerabilelor a început să se lovească de o piață a prețurilor negative, cu pierderi atât pentru producători, cât și pentru consumatori, care vor plăti un preț mai mare la energie. Cu prioritatea intrării în sistem a regenerabilelor și opririle repetate ale capacităților de producție clasice, costurile de producție cresc generalizat, cu doar un an înaintea stopării plafonării prețurilor.

Stocarea, fără soluții

România are nevoie, până în 2030, de 4.000 MW stocare a energiei, a afirmat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, după ce a primit informările de la Dispecerul Energetic Național. Ministrul consideră că jumătate din acești MW trebuie să fie stocați în baterii, iar cealaltă jumătate, în centrale de acumulare prin pompaj.

”Pregătim o schemă pe stocare din Fondul pentru Modernizare, cu buget estimat de jumătate de miliard de euro, care să intre în Comitetul din toamnă al Fondului pentru Modernizare”, a precizat Sebastian Burduja. În ce privește centrala de la Tarnița, ministrul susține că nu va renunța la ea și că va căuta un parteneriat public-privat.

”Nu renunţ, să ştiţi. Este adevărat, din ceea ce comunică SAPE, există interes din piaţă. Dar dacă nu reuşim nici acum vom merge pe o variantă de parteneriat public-privat, dar nu vreau să vorbesc despre asta până nu văd rezultatul procedurii de atribuire. În parteneriat public-privat, sunt parteneri mari, cu unii dintre ei m-am văzut, ei ar putea intra încă de la momentul acesta. Nu avem studiu de fezabilitate, îşi asumă o parte din costuri şi apoi la momentul în care ai studiu de fezabilitate, se rediscută ponderile în acţionariat. Dar nu avem cum să renunţăm la această investiţie”, a mai declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.