Sistemul energetic, pe butuci. Importurile au crescut cu 166%

Institutul Național de Statistică a confirmat prăbușirea producției și dependența sistemului energetic național de alte țări. Pe primele șase luni ale acestui an, importurile de energie au explodat, ajungându-se la o creștere cu aproape 166% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari scăderi ale producției s-au înregistrat la hidrocentrale, cu minus 24,1%, și la eoliene, cu minus 14,5%, în timp ce consumul intern a crescut cu doar 0,8%.

Regenerabilele din eoliene și fotovoltaice nu au reușit în niciun fel să acopere golurile de producție lăsate de închiderea termocentralelor pe cărbune și de scăderea inexplicabilă a producției hidro. Astfel, România a devenit periculos de dependentă de importuri, ajungându-se, la orele de vârf, la 2.465 MWh aduși din afara țării.

La Ministerul Energiei se tot vorbește de noi capacități de regenerabile, care în niciun caz nu pot asigura echilibrul energetic. În primele șase luni ale acestui an, resursele de energie electrică au fost de 33.221,9 milioane kWh, în scădere cu 501,4 milioane kWh față de perioada 1.I-30.VI.2023, arată INS. Producţia din termocentrale a fost de 8.351,1 milioane kWh, în scădere cu 30,9 milioane kWh (-0,4%). Producţia din hidrocentrale a fost de 8.631,6 milioane kWh, în scădere cu 2.738,8 milioane kWh (-24,1%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 5.178,2 milioane kWh, în scădere cu 166,7 milioane kWh (-3,1%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-30.VI.2024, a fost de 3.414,2 milioane kWh, în scădere cu 581,0 milioane kWh (-14,5%) față de perioada 1.I-30.VI.2023, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.673,2 milioane kWh, în creștere cu 643,9 milioane kWh față de perioada 1.I-30.VI.2023. Creșterea din sectorul fotovoltaicelor are însă caracter sezonier, cu marele neajuns al acestor capacități, care mai produc în medie cam 500 MWh între orele 17 și 19, pentru ca, după ora 19 până la 7 dimineața, să intre pe minus.

Consumul, tot anemic

Față de aceeași perioadă a anului trecut, din ianuarie până în iunie 2024, consumul final de energie electrică a fost de 24.765,2 milioane kWh, cu 0,8% mai mare față de perioada 1.I-30.VI.2023: consumul final în economie a crescut cu 0,8%; consumul populației a crescut cu 0,7% iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 3,8%.

Exportul de energie electrică a fost de 5.875,8 milioane kWh, în scădere cu 557,3 milioane kWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2.580,9 milioane kWh, în scădere cu 131,0 milioane kWh. Potrivit raportului Institutului Național de Statistică (INS), în perioada 1.I-30.VI.2024, resursele de energie primară au scăzut cu 2,9%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 1,5%, față de perioada 1.I-30.VI.2023. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-30.VI.2024, au totalizat 15.658,7 mii tone echivalent petrol 1 (tep), în scădere cu 472,2 mii tep față de perioada 1.I-30.VI.2023. Producţia internă a însumat 8.535,7 mii tep, în scădere cu 505,8 mii tep (-5,6%) faţă de perioada 1.I-30.VI.2023, iar importul a fost de 7.123,0 mii tep, în creștere cu 33,6 mii tep (+0,5%).

Ministerul schimbă macazul

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, într-o mișcare surprinzătoare, a atacat extrem de dur ONG-urile de mediu, acuzându-le că sabotează sistemul energetic al țării, o temă abordată în repetate rânduri de ziarul Național.

”Trebuie să fim inteligenţi şi pragmatici atunci când vine vorba despre tranziţia verde şi nu trebuie să blocăm investiţiile în hidrocentrale, vitale pentru securitatea energetică a României, şi să ne predăm în faţa unor organizaţii neguvernamentale care sistematic sabotează demersurile statului român”, a declarat ministrul Burduja. Acesta făcea referire la hidrocentralele cu grad avansat de execuţie, de 80%, 90%, 98%: Răstoliţa, Bumbeşti-Jiu, Cornetu – Avrig și Amenajarea hidroenergetică de la Paşcani.

”În sectorul energetic pe primul loc e securitatea energetică, să se aprindă becul când apăsăm pe întrerupător. Pe locul doi e să avem un preţ competitiv al energiei, pentru că altfel se alege praful de energie, de dezvoltare, de locuri de muncă. Şi în al treilea rând abia, energie verde, un aer mai curat. Ţinem la asta, dar nu putem compromite celelalte două deziderate”, a afirmat Burduja.