Săptămâna aceasta, băncile centrale ar putea manifesta un sentiment neliniștit de expectativă, în prima lor evaluare colectivă a impactului strategiilor comerciale ale președintelui Donald Trump asupra economiei mondiale.
Cu tarifele aplicate oțelului și aluminiului și cu Uniunea Europeană, Canada și China toate suferind și mai mult de tarifele lui Trump, ceea ce erau amenințări nerealizate în urmă cu câteva săptămâni au apărut acum drept obstacole în calea comerțului, relatează Bloomberg. Bancherii încearcă să evalueze dacă impactul va fi mai mare asupra creșterii economice sau inflației.
Drumul cotit al politicii monetare
Noile îngrijorări cu privire la o posibilă recesiune în SUA, care au cuprins Wall Street în ultima săptămână, probabil că nu vor stimula Rezerva Federală să ofere mai multă relaxare pentru moment, iar ratele dobânzilor neschimbate sunt, de asemenea, cele mai probabile rezultate la reuniunile monetare din Regatul Unit și Suedia. Oficialii din Africa de Sud, Rusia și Indonezia ar putea urma exemplul.
Totuși, alții vor acționa împotriva riscurilor presante, evaluând în același timp undele de șoc ale acțiunilor lui Trump. În Brazilia, de exemplu, se preconizează că banca centrală va crește din nou costurile de împrumut pentru a combate inflația reapărută.
În total, oficialii responsabili pentru jumătate din cele mai tranzacționate 10 monede din lume, împreună cu alți colegi din Grupul celor 20, sunt pe punctul de a stabili ratele în următoarele zile.
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a descris provocarea cu care se confruntă mulți dintre omologii mondiali : sarcina elaborării politicii monetare a devenit mai dificilă. Din prudență, BCE nu mai semnalează următoarele mișcări.
Economiștii se așteaptă ca Fed să reducă costurile de împrumut de două ori în acest an, începând din septembrie.
Banca Angliei se pregătește să renunțe joi la o nouă reducere, care ar lăsa rata la 4,5%, menținând ritmul gradual al reducerilor, o dată pe trimestru.
Decizia de joi a Băncii Naționale a Elveției este plină de suspans. Mulți anticipează o ultimă reducere cu un sfert de punct, la 0,25%, pentru a atenua slăbiciunea economică probabil indusă de Trump.
În Suedia, Riksbank va menține rata dobânzii la 2,25 % după cinci reduceri consecutive. Oficialii au semnalat că preferă să evalueze impactul întârziat al acestor măsuri asupra unei economii slabe, iar inflația mai rapidă decât se preconiza ar fi putut consolida și mai mult această opinie.
În condițiile în care inflația a crescut peste 10% în februarie, Banca Rusiei va evalua vineri necesitatea unei noi majorări a ratei sale, care se află la un nivel record de 21% din octombrie.