Compania națională Transelectrica atrage atenția că informațiile transmise de potențialii investitori în regenerabile nu sunt credibile, dat fiind că nu se știe dacă vor începe sau nu și dacă vor finaliza sau nu capacitățile de producție, în lipsa oricărei coordonări și responsabilități în acest sens. În schimb, Transelectrica este obligată să facă investiții costisitoare în rețele, asumându-și riscuri uriașe. Pe de altă parte, despre proiectul hidrocentralei de la Tarnița, pe care Burduja îl tot face din vorbe, nu se știe nimic, deși este vital pentru sistem.
Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport (RET) 2024-2033, elaborat de Transelectrica, începe prin a transcrie Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), în care se instalează, pe hârtie, mii și mii de MW în eoliene și fotovoltaice. Astfel, pentru 2024, sunt prevăzute creșteri pe eoliene de la 3.026, la 3.050 MW, iar pentru fotovoltaice, de la 1.649 MW, la 3.900 MW, în condițiile în care nici viitoarele parcuri nu se arată la orizont și nici rețelele de distribuție nu sunt gata pentru a putea prelua energia intermitentă. Mai mult, pentru 2025, se estimează, tot pe caiet, să apară un total de 3.700 MW în eoliene, în contextul în care zona de Sud a țării, cea mai profitabilă și eficientă pentru acest tip de energie, și-a atins capacitatea maximă de instalare. Și la solar se plusează, astfel că anul viitor vor exista, teoretic, 4.700 MW instalați. Pe aceste cifre, devenite oficiale, Transelectrica este obligată să investească pentru dezvoltarea rețelelor.
”Problema majoră pentru planificarea reţelei constă, în ultimii ani, în incertitudinea asupra evoluţiei parcului de producţie, deoarece au fost declarate un număr mare de intenţii de instalare de centrale noi, iar dezvoltarea parcului de producţie se desfăşoară descentralizat, ca o consecinţă a planurilor de afaceri ale investitorilor. Nu există un organism care să coreleze evoluţia parcului de producţie cu evoluţia consumului şi a capacităților de stocare care să poată pune la dispoziţia OTS un grafic de evoluţie în timp pe care să se bazeze planificarea dezvoltării reţelei. Sursele principale de informare pentru OTS sunt comunicările de intenţii primite la solicitarea sa de la producătorii existenţi şi cererile de racordare la reţea primite de la potenţiali utilizatori conform legislaţiei în vigoare privind accesul la reţea”, avertizează Transelectrica, în Planul de dezvoltare RET 2024-2033
Credibilitate limitată
Intenţiile de dezvoltare sau reducere a activităţii producătorilor sunt, însă, informaţii sensibile din punct de vedere comercial, iar realizarea lor este dependentă de reuşita finanţării, deci credibilitatea informaţiilor primite de OTS (operatorul de transport) este limitată, susține Transelectrica. 
”Ele nu reprezintă un angajament ferm din partea beneficiarilor şi nerespectarea programului propriu anunţat nu prezintă nici un risc pentru aceştia.Timpul necesar construcţiei unor linii noi poate fi sensibil mai mare decât cel al construirii obiectivelor de producţie sau consum noi. Aceasta face necesară începerea construcţiei liniilor înainte de demararea investiţiei utilizatorului, introducând un element important de risc pentru Transelectrica SA. Pentru a creşte gradul de încredere al prognozei pe care se bazează Planul de dezvoltare, OTS susţine implementarea unor metodologii care să responsabilizeze utilizatorii RET în relaţia cu OTS. O dificultate privind analiza regimurilor de funcţionare ale RET, este instalarea unui volum important de putere în centrale eoliene și fotovoltaice, a căror disponibilitate este aleatorie, în funcţie de condițiile meteorologice viteza vântului și radiația solară”, arată Transelectrica.
Lipsește centrala de la Tarnița
Din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului CHEAP Tarnița Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET perioada 2024-2033, a semnalat Transelectrica. Potrivit companiei, acumularea prin pompare este singura tehnologie matură și eficientă de stocare a energiei la scară mare la nivelul anilor 2020-2030. Construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești cu o putere instalată de 1.000 MW presupune o investiție de tip green-field de circa 1.000.000.000 euro.
”CHEAP Tarnița-Lăpuștești este un obiectiv care poate asuma atât rolul de compensare al producătorilor care funcționează în bandă, cât și rolul de echilibrare în Sistemul Energetic Național, cel de al doilea fiind un rol strategic în securitatea energetică și siguranța națională. În stadiul inițial al studiilor de fezabilitate, obiectivul a fost considerat doar pentru compensarea producătorilor care funcționează în bandă, bazându-și veniturile strict pe diferența de preț a energiei dintre vârf și gol (în anii 2010-2020 diferența de preț era de circa 25 EURO/MWh). În acest mod, până la nivelul anilor 2015, indicatorii de fezabilitate erau la limită astfel că investiția a fost succesiv amânată”, se precizează în Planul de dezvoltare.
Astăzi, însă, condițiile de piață de energie s-au schimbat, iar participarea la piața de echilibrare poate aduce venituri suplimentare consistente unei CHEAP. Mai mult de atât, preconizata cuplare a piețelor de echilibrare concomitent cu creșterea parcului de producție din surse regenerabile (impredictibile) la nivel european, va conduce la un interes și mai crescut pentru energiile de echilibrare. Având în vedere costurile ridicate de realizare a unei astfel de centrale este oportună accesarea de fonduri europene, consideră Transelectrica.