După de Zelenski i-a dat cu flit, Ursula ne ordonă să strângem cureauaComisia Europeană a cerut statelor UE să facă economii la sânge în ce privește consumul de gaze naturale. Europa se află acum într-o situație catastrofală, după ce Ucraina-prietenă a tăiat alimentarea cu gaze din Rusia, prin conductele de pe teritoriul său, care a însemnat, anul trecut, 14 miliarde mc. La aceasta se adaugă o posibilă revenire a cererii asiatice de GNL, care ar reduce disponibilitatea pe piața mondială a gazelor, și o iarnă 2024-2025 rece care ar putea ridica necesarul cu 30 miliarde mc.
Declarațiile belicoase din partea franceză și nervozitatea din ce în ce mai accentuată a liderilor UE față de conflictul ruso-ucrainean au în spate o spaimă cumplită. Criza gazelor s-a instalat deja, după lovitura fatală încasată tocmai de la Ucraina-prietenă, în care Uniunea Europeană a băgat sute de miliarde de euro.
Comisia Europeană a semnalat dificultățile legate de securitatea aprovizionării, care sunt exacerbate de o serie de riscuri suplimentare, inclusiv de încetarea la 31 decembrie 2024 a acordului actual privind tranzitul prin Ucraina al gazelor provenind din Rusia, prin care, în 2023, au fost transportați aproximativ 14 miliarde de metri cubi de gaze.
”Alte riscuri includ o posibilă revenire a cererii asiatice de GNL, care ar reduce disponibilitatea pe piața mondială a gazelor, o iarnă 2024-2025 rece care ar putea duce la o creștere a cererii de gaze în Uniune cu până la 30 de miliarde de metri cubi, condiții meteorologice extreme care ar putea afecta stocarea energiei hidroelectrice și producerea energiei nucleare din cauza nivelurilor scăzute ale apelor, precum și creșterea ulterioară a cererii pentru producerea de energie pe bază de gaze”, se arată în Recomandarea Consiliului UE, la propunerea Comisiei Europene, privind continuarea măsurilor coordonate de reducere a cererii de gaze. Riscuri suplimentare rezultă din posibile perturbări ale infrastructurilor critice, cum ar fi actele de sabotaj care au avut loc împotriva gazoductelor Nord Stream în septembrie 2022 sau perturbarea gazoductului Balticconnector în octombrie 2023, precum și din deteriorarea mediului geopolitic, în special în țările și regiunile relevante pentru securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii, cum ar fi Ucraina și Orientul Mijlociu.
Încă 15%
Statelor membre li se cere să își reducă consumul de gaze în perioada 1 aprilie 2024-31 martie 2025 cu cel puțin 15 % comparativ cu consumul lor mediu de gaze înregistrat în perioada de referință 1 aprilie 2017-31 martie 2022.
Atunci când iau măsuri de reducere a cererii de gaze care afectează clienții, alții decât clienții protejați, statelor membre li se recomandă să respecte criterii obiective și transparente care țin seama de importanța economică a acestora, de efectele unei perturbări asupra lanțurilor de aprovizionare care sunt esențiale pentru societate, de posibile efecte negative resimțite în alte state membre, de eventualele prejudicii de lungă durată aduse instalațiilor industriale și de posibilitățile de a reduce consumul și de a substitui produse în Uniune. Atunci când decid măsuri de reducere a cererii de gaze, statele membre trebuie să desfășoare campanii naționale de sensibilizare și obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii pentru a promova trecerea la combustibili din surse regenerabile și pentru a reduce consumul în sectorul industrial.
”Din cauza echilibrului strâns existent între cerere și ofertă, întreruperile aprovizionării cu gaze pot avea efecte semnificative asupra prețurilor la gaze și energie electrică și ar putea cauza prejudicii economiei Uniunii, afectând competitivitatea acesteia, și totodată pot avea efecte negative asupra cetățenilor și a întreprinderilor din Uniune. În acest scop, se recomandă continuarea reducerii coordonate a cererii de către statele membre, într-un spirit de solidaritate, printre altele pentru a permite reconstituirea capacităților de stocare într-un mod eficient și cu perturbări minime ale pieței, ceea ce, la rândul său, contribuie la securitatea aprovizionării cu gaze în perspectiva iernii 2024-2025”, se arată în Recomandare.
Creșteri majore ale prețurilor energiei
Episoadele recente de volatilitate semnificativă a prețurilor, inclusiv în cursul verii și a toamnei anului 2023, când prețurile au crescut cu peste 50 % în câteva săptămâni, ca urmare a unor evenimente precum greva instalațiilor de export de gaz natural lichefiat (GNL) din Australia și perturbarea gazoductului Balticconnector, arată că prețurile de pe piață sunt în continuare susceptibile chiar și la șocuri relativ mici în ceea ce privește cererea și oferta, susține Comisia Europeană.
În astfel de condiții, teama de penurie a furnizării de gaze naturale poate declanșa reacții sistemice în întreaga Uniune, cu repercusiuni grave asupra prețurilor la energie. În plus, din cauza scăderii semnificative, în ultimul an, a importurilor de gaze transportate prin gazoducte din Rusia, disponibilitatea aprovizionării globale cu gaze a Uniunii a scăzut în mod considerabil în comparație cu condițiile anterioare crizei. În 2023, Uniunea a primit aproximativ 25 de miliarde de metri cubi de gaze provenind din Rusia prin conducte și aprovizionarea din Rusia a reprezentat doar 15 % din totalul importurilor Uniunii (gazoducte și GNL), comparativ cu 45 % în 2021.
12 țări, în alertă
Din cauza întreruperilor aprovizionării cu gaz și a tensiunilor înregistrate pe piață în ultimele luni, 12 state membre se află încă la nivelul de alertă timpurie sau la nivelul de alertă definite în Regulamentul (UE) 2017/1938, mai arată Comisia Europeană. Mai mult, piețele mondiale ale gazelor rămân tensionate și se preconizează că vor mai rămâne astfel pentru o perioadă de timp.
Astfel cum a observat Agenția Internațională a Energiei (AIE) în Raportul său pe termen mediu privind gazele naturale din 2023, aprovizionarea cu GNL la nivel mondial a crescut doar modest în 2022 (cu 4 %) și în 2023 (cu 3 %). În raportul său privind Perspectivele energetice mondiale în 2023, AIE observă că echilibrul pieței se preconizează că va rămâne precar în viitorul apropiat până când vor deveni disponibile noi capacități de GNL, ceea ce este prevăzut să se întâmple în perioada 2025-2027.
”Ucraina-prietenă a tăiat alimentarea cu gaze din Rusia”
Santaj?
Pai sa-i dam si noi ceva santaj.
Interzicerea intrarii oricaror marfuri ucrainiene in UE si blocarea totala a ajutorului de orice fel ptr ucraina.
Corect!!!
da , da ursula cere , sua nu stie nimic !
Nu i nimic, latrati in continuare slava suacraina, ca i ordin de la stapanii colonialisti
Baiiiiiiii pute putinismul din voi!Ptiu!
Si prostia din tărtăcuța ta așisderea, pute😀. Si bubuie tare, daca ti ia cineva tf din mana, nu stii sa ajungi acasa, poponetz dulce😀
Ucrainenii nu sunt prietenii nimanui, indiferent cati bani ar baga cineva in fundul lor. Noi avem si teritorii la ei, si ii ajutam si cu arme si cu bani, si cu exportul de cereale, si ii ajutam si pe refugiatii ucraineni de la noi, iar ei taie drepturile minoritatii romanesti din Ucraina si ne fac numai gesturi “prietenesti”, de la Rostok si pana la doborarea MIG-ului 21 si elicopterului Puma trimis in recunoastere. Ar trebui sa intoarcem foaia si sa interzicem importul si tranzitul de cereale din Ucraina, sa ii repatriem pe ucrainenii din Romania, sa oprim orice sprijin militar pentru Ucraina si sa ne afirmam sprijinul pentru cetatenii de etnie romana din Ucraina.
URSULA A FACUT ATATA RAU UE CAT SI RUSIA UCRAINEI !
Primul pas!!?? Al doilea sa nu facă rocada care a făcut-o regele Mihai ,sa se alieze cu rușii și …nici nu vreau să-mi imaginez ce va urma !
Ucraina nu mai furnizeaza gaze ca rusii le-au aruncat instalatiile in aer cu rachete – si pe buna dreptate, ca daca UE a pus embargo pe exporturile rusesti, ce au de pierdut? Inca o dovada a politicii optuze duse de UE si de satelitii sai, iar Romania in loc sa cultive relatii bune cu vecinii, i-au luat in brate pe americani, care isi vor pune coada pe spinare cind o fi mai rau si se duc de unde au venit…