Dacă nu este vorba, în știrile zilnice, despre Georgescu atunci este vorba despre Ucraina. Și peste toate se suprapun știrile de la Casa Albă condusă de Trump. Sondajele noastre arată că 74% dintre români cred în UE; peste 60% susțin că ar fi dăunătoare desființarea scutului antirachetă de la Deveselu și doar 32% dintre români au încredere multă și foarte multă în Donald Trump (Sondaj Avangarde).
Atenție, este vorba de Trump nu de America! Scutul de la Deveselu a fost construit de americani care îl operează și a fost inclus în structura de apărare antiaeriană a NATO. În toată această zarvă frații Tate -Andrew și Tristan – au plecat cu un avion privat, închiriat cu destinația America. Ce a vorbit ministrul Hurezeanu cu Richard Grenell la Munchen: „N-am sesizat afirmația despre frații Tate drept o presiune”. Mulți jurnaliști s-au luat de Hurezeanu. De ce? Politica se face pe hol sau la cafenele din incinta hotelului Bayerischer Hof din München. Jalnic ca sunt ziariști care nu au înțeles lucrul acesta. Fostul ministru al apărării Pascu era și mai tranșant: ”politica se face și la pi…” Ăsta este adevărul.
Complicat nu-i așa? Și nu-i așa, în lungul șir al informațiilor aflăm că Macron dă undă verde pentru Lasconi ca să participe la alegerile pentru poziția de președinte. Așa este o votați sau nu, ea are toate șansele să iasă președinte(!?). Ce să-i faci Europa doamnelor începe la Berlaymont/Bruxelles. Este bine și așa. Nu sunt misogin chiar îmi doresc ca în partidele din România să fie mai multe doamne…cu studii reale la universități de stat sau private, consolidate nu din ale de pe … marginea Dunării. Suntem o țară cu multe probleme dar cu oameni deștepți din care cauză cei care pleacă ajung să conducă în Occident structuri economice sau bancare importante. A și încă un lucru, că mi-am adus aminte în timp ce scriam articolul, spus tot de Hurezeanu despre Conferința de Securitate de la Munchen într-un interviu pentru site-ul Euronews. Romania, rânduri pe care vă recomand să le rețineți pentru că este valabil și la Davos și în alte părți consacrate: ”Reuniunea de la Munchen are o tipologie foarte interesantă. Este un loc în care au loc conferințe în câteva săli mari, apoi sunt foarte multe săli, camere de hotel extinse – totul se întâmplă de 61 de ani în același hotel – acolo au loc întâlnirile planificate, bilaterale, cum am avut cu ministrul ucrainean, cu ministrul turc, cu ministrul egiptean, cu ministrul indian, cu responsabilii organizațiilor evreiești din Europa și din SUA. Dar spiritul întâlnirilor la Conferința de Securitate de la Munchen este tocmai posibilitatea întâlnirii ad-hoc, pe culoar.
Este un fel de democrație a întâlnirilor neformale, este un forul de discuții care câștigă prin lipsa lui de constrângeri, de formalități.” Pe lângă toate astea avem și o discuție în toată mass-media despre ”legea dronelor”, îi spun eu, și despre lege care reglementează desfășurarea misiunilor şi operațiilor militare pe teritoriul României în perioade de pace, fără a fi necesară declararea unei stări excepționale. În fine putem să scoatem tehnica din unități și să soluționă trecerile ilegale ale dronelor rusești în spațiu aerian românesc. Fac o paranteză: noroc cu americani de la Kogălniceanu pentru că altfel spațiul aerian românesc era plin de drone/rachete rusești astăzi. Așa, din greșeală. Este clar că inițiatorul, Ministerul Apărării a promovat proiectul de Lege privind controlul utilizării spațiului aerian național din nevoie de a soluționa problema. Această lege va permite militarilor să pună la pământ drone rusești care ne încalcă teritoriul. Unele voci au spus că asta înseamnă război cu Rusia, fapt total neadevărat. Nu mai spun cine a ridicat voce că proiectul este ambigue și oferă pe tavă suveranitatea Românie altora în caz de criză. Dar să le luăm pe rând. După aprobarea la Camera Deputaților a urmat o masivă dezinformare pe Facebook și TikTok unde a apărut mesajul fals că doborârea dronelor rusești, care ajung în România, ar însemna o intrare în război cu Rusia. Realitatea este însă alta. Cu ceva timp în urmă România a impus restricțiile de zbor în spațiul aerian limitrof graniței cu Ucraina, în zona de nord a Dobrogei, între Sulina și Galați, pe o adâncime de 20-30 km în interiorul spațiului aerian național, până la înălțimea de 4.000 m.
Decizia Ministerul Transporturilor și Infrastructurii împreună cu Ministerul Apărării Naționale privind suplimentarea restricțiilor de zbor a fost notificată celor interesați din interior și din afară. Notificarea– de tip NOTAM (Notice to Airmen) a fost transmisă pe canalele oficiale de comunicare internaționale de autoritățile aeronautice competente civile și militare. Da, dar nu am dat jos nicio dronă. Așa este pentru că militarii nu puteau până ieri să folosească armamentul în afara bazelor militare, ori acolo unde lovesc dronele rusești nu există unități MApN. Reamintesc că Forțele Aeriene Române dispun în prezent de o multitudine de sisteme antiaeriene, de origine occidentală sau sovietică. Împotriva dronelor, România are tunurile Oerlikon și sistemele Gepard care sunt operaționale și folosite de România inclusiv în misiunile sale NATO din afara granițelor țării, respectiv, în Polonia. Ce este Gepard-ul? Gepard este un sistem antiaerian autopropulsat blindat, autonom, care poate acționa în orice condiții meteorologice și este construit pe șasiul tancului Leopard 1. A fost proiectat și construit în anii 1960. De-a lungul anilor el a fost modernizat cu sisteme electronice de ultimă generație și folosit începând cu anii 1970. Români a negociat preluarea sistemului de la nemți în ani 2000. Gepard a fost principalul sistem mobil de apărare antiaeriană al forțelor terestre germane, olandeze și belgiene. Pe lângă acesta România mai folosește încă sisteme de rachete sovietice. Vorbim de rachete 2K12M Kub (SA-6), opt baterii, „OSA-AKM” (SA-8), circa 20 de unități și CA-95 / 9K31, circa 40 de unități. Treptat și acestea vor fi scoase din serviciu. Când oare? Când vor fi aduse sisteme SHORAD și VSHORAD? Din ce știu eu probabil la începutul acestui an, MApN va semna contractul pentru programul de dotare a armatei cu sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD). Sistemele SHORAD/VSHORAD vor completa apărarea aeriană a României asigurată în prezent de sisteme mai vechi, precum Hawk, și completează sistemele Patriot sau sistemul Aegis de la Deveselu, ultimul fiind deținut de SUA și pus sub comandă NATO. Sunt patru companii care se bat pentru contract: MBDA cu sisteme VL Mica – Mistral 3, Rafael, Israel, cel mai probabil cu sistemul de rază scurtă SPYDER și cel cu rază medie de acțiune I Derby, nemții de la Diehl Defence, cu un sistem în variantele IRIS-T SLS (rază scurtă) și IRIS-T SLM (rază medie) și coreenii de la LIG Nex1, posibil cu noul sistem LIG Artillery Missile Defense (LAMD). Mai este o problemă cu transferul de comandă în caz de criză. Transferul de autoritate pentru scurt timp în situații delimitate, atât către partea română, cât şi către un comandant aliat sau de coaliție este o practică uzuală în cadrul NATO reglementată încă din 2011 de mecanisme clare de limitare a duratei şi a gradului de autoritate operațională, fără a influența structura şi controlul asupra sistemului național de apărare şi fără a implica vreo formă de cedare a suveranității.
Ce însemnă o coaliție? Dicționarul de termeni militari definește coaliția ca forță formată din elemente militare ale națiunilor care au constituit o alianță temporară pentru un anumit scop. Care este diferența între alianță militară și coaliție militară? Alianțele sunt guvernate de tratate sau acorduri, în timp ce coalițiile sunt flexibile și adesea formate pentru scopuri specifice. Alianțele implică de obicei câteva state membre cu un scop comun, în timp ce coalițiile pot consta din multe entități. Diferența dintre alianță și coaliție este dată de un contrast cheie în natura lor de colaborare. O alianță denotă un parteneriat pe termen lung între entități, adesea bazat pe interese sau obiective comune. În schimb, o coaliție înseamnă o uniune temporară formată pentru a atinge un obiectiv specific, fără a necesita un angajament pe termen lung între părțile implicate.
În timp ce ambii termeni implică cooperare, diferența cheie dintre alianță și coaliție este că alianțele tind să fie pe termen lung și de durată, în timp ce coalițiile sunt de obicei pe termen scurt și se dizolvă odată ce obiectivul comun este atins. Înțelegerea distincției dintre alianță și coaliție este crucială pentru înțelegerea dinamicii relațiilor internaționale și a politicii interne deopotrivă.
