Decretul emis de președintele Iohannis privind starea de urgență produce multe probleme în Justiție și nu numai. După închiderea instanțelor, a parchetelor, dosarele aflate în lucru au fost amânate. Doar cauzele urgente au mai ajuns pe masa magistraților. Dar printre problemele pe care le ridică decizia șefului statului este și cea legată de prescripția unor fapte.
Astfel că, prin natura specială a Decretului de instituire a stării de urgență, această hotărâre vizează și soarta termenelor procedurale și de altă natură pe toată durata stării de urgență. Decretul prezidențial, intitulat Domeniul justiției, reglementează cu titlu special regimul juridic al termenelor de prescripție și de decădere. „Prescripţiile şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă instituite potrivit prezentului decret”. Prin urmare, termenele de prescripție și cele de decădere, atât substanțiale, cât și cele procedurale nu vor începe să curgă până la expirarea stării de urgență.
Nu se explică ”forța majoră”
Iar, termenele ce au început să curgă sunt suspendate. Doar că această decizie încalcă Codul Civil pentru că nu se explică ”forța majoră”, spun avocații. ”Forţa majoră, când este temporară, nu constituie o cauză de suspendare a prescripţiei decât dacă survine în ultimele 6 luni înainte de expirarea termenului de prescripţie”. Mai mulți avocați au anunțat că vor contesta acest decret pentru că decizia președintelui este inaplicabilă. Maeștrii în robă spun că soarta termenelor în perioada stării de urgență este una de expectativă iar suspendarea tuturor termenelor are ca scop protejarea drepturilor și intereselor persoanelor.
