Lipsa aproape totală a precipitațiilor din ultimele șase luni a făcut ca România să se confrunte cu o secetă catastrofală, care a afectat grav agricultura și începe să afecteze și populația. Operatorii sistemelor de distribuție a apei au început deja să impună măsuri de restricție la consum, oprind furnizarea acesteia în anumite perioade ale zilei și ale nopții.
Tot mai multe societăți de distribuție a apei au început să raționalizeze consumul de apă, rezervele subterane, dar și supraterane scăzând dramatic. Peste efectele secetei s-au mai suprapus și măsurile autorităților legate de pandemie, cu izolarea la domiciliu a oamenilor și pierderea temporară sau definitivă a locurilor de muncă, fapt care a determinat o creștere masivă a consumului de apă. Pe lângă spălatul pe mâini și igiena excesivă ale celor din mediul urban, românii s-au concentrat în număr mare pe agricultura de subzistență și au început să ude grădinile cu apa din rețea. Chiar și cei care au puțuri și fântâni în curți au fost nevoiți să utilizeze tot apa potabilă pentru irigarea culturilor, având în vedere că apa de la mică adâncime aproape a dispărut. ”Fenomenul secetei, care să impună restricții la apă, se întâmpla, de regulă, vara, când se înregistrau temperaturi foarte ridicate și în weekend, când oamenii se duceau la țară și consumau foarte multă apă. Sunt unii care spun că ei plătesc conform apometrului, fără să țină cont că, dacă udă grădina, sunt localități care rămân fără apă. Acum, din cauza acestei secete prelungite, am fost nevoiți să începem deja să oprim apa în anumite zone, deocamdată pe timpul nopții, între 12 noaptea și 4 dimineața, pentru a umple rezervoarele și a asigura continuitatea în cursul zilei. Trebuie să ținem cont și de faptul că, de o lună și jumătate, oamenii stau acasă și consumă apa, în condițiile în care toată iarna și toată primăvara nu am avut niciun fel de precipitații. Pânza freatică a scăzut foarte mult, am fost nevoiți să mai coborâm pompele cu un metru. Și la rezervele de apă supraterane sunt mari probleme, din cauza lipsei de ploi și zăpadă. Noroc că pe Valea Prahovei hotelurile nu au turiști, pentru că unitățile de cazare sunt cele mai mari consumatoare de apă. Oricum, dacă seceta va continua, vom fi nevoiți să extindem restricțiile și în alte localități, dar și în mai multe intervale orare. Deocamdată, noi am încercat să facem apel la cetățeni să consume moderat apa potabilă, pentru că riscăm ca problemele să se agraveze”, ne-a declarat Adrian Semcu, director general al Hidro Prahova. Acesta ne spune că problema crizei de apă se manifestă aproape în toată țara, excepție făcând zona Olt, singura care a beneficiat de ceva precipitații.
Irigațiile, cele mai afectate
Potrivit legislației în vigoare, în caz de secetă prelungită, restricțiile la furnizarea apei vor fi luate în primul rând în sectorul agricol. Astfel, prima măsură care se impune este reducerea în trepte a debitelor captate pentru irigații, ținându-se seama de posibilitățile practice (reducerea la circa 50% a debitelor pentru culturile de câmp; reducerea totală a debitelor pentru culturile de orez; reducerea totală a debitelor pentru culturile de câmp și culturile de orez și satisfacerea cerințelor numai pentru culturile de legume). Totodată, se vor diminua debitele alocate amenajărilor piscicole, se vor reduce în trepte debitele pentru folosințele industriale (după epuizarea posibilităților de raționalizare a folosirii apei, inclusiv efectuarea de revizii, reparații etc.). Printre măsurile care se iau în caz de secetă prelungită se mai numără și restricționarea parțială sau totală a alimentării cu apă a unităților industriale cu pondere mai mare în procesul de poluare a apelor, precum și restricționarea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate, a unităților de deservire a populației, precum și a unităților zootehnice.