Sfântul Mucenic Gheorghe este prăznuit în calendarul ortodox în fiecare an pe data de 23 aprilie. În 2025, cinstirea Sf. Gheorghe are loc în Săptămâna Luminată, după Învierea Domnului. În această zi de mare sărbătoare, marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox, credincioșii respectă o serie de obiceiuri din străbuni.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut din părinţi creştini în Capadocia, în timpul împăratului Diocleţian, în secolul al IV-lea. A urmat cariera militară și a ajuns comandant in armata împăratului.
În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian, Sfântul Gheorghe și-a mărturisit public credința în Hristos. Marele Mucenic fost supus torturii, pentru a-și renega credința, și condamnat la moarte prin decapitare pe data de 23 aprilie, în anul 303. Această dată a rămas și ziua de prăznuire a Sfântului Gheorghe.
În iconografie, Sfântul Mucenic Gheorghe apare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur. Ipostaza ilustrează o legendă potrivit căreia Sfântul Gheorghe a salvat cetatea Silena din provincia Libiei, terorizată de un balaur. Reprezentarea sfântului biruitor Gheorghe simbolizează modelul de curaj în lupta cu diavolul.
Sfântul Gheorghe este considerat ocrotitorul Forțelor Terestre ale Armatei Române.
Tradiții și superstiții
Fiind o zi de mare sărbătoare, se spune că nu e bine să se facă munci grele în gospodărie și nici nu se cos ori spală haine.
Credincioșii merg dimineață la biserică, unde asistă la slujbă și aprind lumânări pentru cei Adormiți din neamul lor. Mulți obișnuiesc să dea de pomană pachete cu mâncare oamenilor nevoiași, în amintirea rudelor care nu mai sunt printre cei vii.
De Sfântul Gheorghe se împodobesc casele cu plante
Potrivit obiceiurilor, sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe coincide cu o serie de ritualuri străvechi care marchează renașterea naturii. Una dintre cele mai răspândite tradiții în ziua praznicului este împodobirea caselor cu plante. Se crede că acestea au rolul de a proteja gospodăria de spiritele rele. Plantele folosite variază de la o regiune la alta – astfel că, în Muntenia credincioșii obișnuiesc să folosească crenguțe de stejar sau de păr, iar în Banat casele sunt împodobite cu frunze de fag sau gorun.
Se mai spune că din ziua praznicului Sfântului Gheorghe se pot culege plante medicinale de pe câmp, care sunt păstrate apoi pe timpul anului. Se spune că dacă plouă de Sfântul Gheorghe, anul va fi bogat în grâu și fân.
În această zi, există obiceiul ca oamenii să se scalde, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare. Potrivit tradiției, acest obicei îi ajută să fie sănătoși tot anul.
Potrivit superstițiilor, în ziua sărbătorii nu se doarme, pentru că se crede că cine alege să doarmă în această zi ia „somnul mieilor” și va fi somnoros tot anul.