Bejmamin Netanyahu are nevoie de partenerii săi de coaliție pentru a rămâne la putere, însă aceștia se opun categoric încetării focului în Gaza și cer reluarea războiului, altfel vor demisionaÎn zilele care au urmat încetării focului din 19 ianuarie în Fâșia Gaza, mulți israelieni s-au aflat într-o furtună emoțională aproape la fel de puternică ca șocul masacrului Hamas din 7 octombrie 2023. Diferența este că de data aceasta furtuna nu este condusă de durere, ci de bucurie și – pentru prima dată în mai mult de 15 luni – de posibilitatea speranței.
Fragila înțelegere a fost deja supusă unor presiuni considerabile și s-ar putea prăbuși în săptămânile următoare. Totuși, pentru moment, luptele s-au oprit atât în Gaza, cât și în Liban, iar ostaticii au început să se întoarcă acasă.
În schimbul primilor 33 de ostatici, Israelul a fost de acord să elibereze aproximativ 1 700 de prizonieri palestinieni. Și este doar prima rundă de concesii, potrivit Foreign Affairs. După încheierea „primei faze”, în Gaza vor mai rămâne 64 de ostatici, dintre care se crede că mai puțin de 30 sunt în viață. Eliberarea acestora va necesita eliberarea altor mii de prizonieri palestinieni, inclusiv a multora care execută condamnări pe viață.
Între coaliția de guvernare și Donald Trump
Pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, situația reprezintă o dilemă uriașă. El are nevoie de partenerii săi de coaliție – extremă dreaptă – pentru a rămâne la putere. Însă aceștia se opun categoric încetării focului și cer reluarea războiului, altfel vor demisiona.
Dacă astăzi ar avea loc noi alegeri, Netanyahu ar pierde probabil. În același timp, trebuie să se confrunte și cu Donald Trump, care exercită presiuni enorme pentru ca lucrurile să fie făcute doar în felul său – și spune că nu va tolera ca războiul să continue.
Ce urmează?
Netanyahu este așteptat să se întâlnească cu Trump la Casa Albă pe 4 februarie. Ceea ce se va întâmpla în continuare va depinde în primul rând de președintele american. Are planuri îndrăznețe: acorduri regionale de miliarde de dolari în domeniul tehnologiei și apărării între Statele Unite și Arabia Saudită.
Un pas însoțitor ar fi un mare acord de normalizare israeliano-saudit, similar celui pe care administrația Biden a încercat să îl promoveze în toamna anului 2023. Liderii Hamas au descris ulterior zădărnicirea acestui acord una dintre motivațiile lor pentru lansarea atacurilor din 7 octombrie.
Pentru a atinge obiectivele, Trump va avea nevoie ca armistițiul din Gaza, împreună cu omologul său din Liban, să reziste cât mai mult timp posibil – indiferent dacă ambele părți sunt sau nu cu adevărat interesate de pace.
Hamas nu a fost anihilat în Gaza, contrar promisiunilor lui Netanyahu, și continuă să își mențină o parte din responsabilitățile civile și capacitățile militare, în ciuda loviturilor severe suferite în timpul războiului.
Dacă Netanyahu avansează cu punerea în aplicare a celei de-a doua etape a acordului, inclusiv o retragere completă din Fâșie, guvernul său va cădea. Și chiar dacă supraviețuiește cumva, în mod miraculos, pentru încă câteva săptămâni până la sfârșitul lunii martie, probabil că se va prăbuși în acel moment, din cauza unei crize politice în curs de dezvoltare privind eforturile de a scuti toți bărbații ultraortodocși (haredim) de serviciul militar obligatoriu.
Teoretic, Netanyahu ar putea să urmeze exemplul lui Trump și să declare că numai el poate încheia acorduri istorice, menținând în același timp securitatea Israelului.
Și va trebui să încerce în timp ce procesul său de corupție continuă în fundal și o altă amenințare la adresa viitorului său crește – campania familiilor îndoliate ale soldaților uciși pe 7 octombrie pentru a înființa o comisie independentă de anchetă care să examineze eșecul guvernului de a preveni masacrul.
