NATO – summitul îndoielilor

Joe Biden și ceilalți 31 de lideri ai NATO au sperat că summitul lor din această săptămână va celebra o nouă unitate împotriva Rusiei lui Vladimir Putin, va trimite un avertisment Chinei și va demonstra că alianța este mai puternică ca niciodată în cel de-al 75-lea an de existență.

 În schimb, cele trei zile de discuții vor fi umbrite de tulburările interne, de la încercarea lui Biden de a stinge neliniștea provocată de prestația sa dezastruoasă la dezbateri până la alegerile din Franța care au subminat baza de putere a președintelui Emmanuel Macron, relatează Bloomberg. Cancelarul german Olaf Scholz este la fel de slăbit după rezultatele partidului său în alegerile pentru Parlamentul European.

Biden, care, la 81 de ani, este singurul lider NATO mai în vârstă decât alianța însăși, face eforturi să demonstreze zi de zi că este capabil nu numai să îl învingă pe rivalul său republican Donald Trump, ci și să guverneze prima putere militară a lumii, comentează AFP. Și dincolo de electoratul american, va trebui, de asemenea, să îi liniștească pe liderii țărilor  NATO.

Zelenski nu va primi premiul pe care îl dorește cel mai mult

În timp ce aliații se vor angaja să continue să sprijine Ucraina, planurile de asigurare a unui ajutor pe termen au stagnat, iar speranțele lui Volodimir Zelenski de a adera la alianță rămân îndepărtate.

Noul prim-ministru britanic, laburistul Keir Starmer,  a semănat dubii cu privire la angajamentul său pe termen lung, cu o promisiune de a crește cheltuielile de apărare la 2,5% din produsul intern brut „de îndată ce finanțele publice permit”.

„Mulți dintre lideri sunt slăbiți în fața publicului intern”, spune Andrea Kendall-Taylor, un fost înalt oficial al serviciilor secrete americane, care lucrează acum la Centrul pentru o nouă securitate americană. „Credibilitatea acestor declarații  vor fi subminate de ceea ce se întâmplă în multe dintre capitalele occidentale.”

Urgența sarcinii care îi așteaptă pe liderii NATO a fost subliniată luni, după ce o rachetă rusească a lovit un spital de copii din Kiev, parte a unui baraj care a ucis cel puțin 31 de persoane. Atacul a fost cel mai recent dintr-un asalt aerian intensificat asupra Ucrainei în acest an, care a zdruncinat moralul și a îngreunat infrastructura țării – și a alimentat apelurile pentru mai mult ajutor.

„Am dori să vedem mai multă hotărâre din partea partenerilor noștri și să auzim răspunsuri ferme la aceste atacuri”, a declarat Zelenski la Varșovia, în drum spre Washington. El a solicitat în mod repetat baterii suplimentare de apărare antiaeriană Patriot. Și nu va primi premiul pe care îl dorește cel mai mult: o invitație oficială la NATO.

SUA și Germania au respins inițial ideea de a descrie calea Ucrainei către aderare ca fiind „ireversibilă”, dar ulterior au fost de acord să permită această formulare, cu referire la necesitatea unor reforme anticorupție mai ample.

„Acest lucru nu este suficient”, a explicat Zygimantas Pavilionis, președintele Comisiei pentru afaceri externe din parlamentul lituanian și fost ambasador la Washington, referitor la angajamente. „Este genul de limbaj pe care l-am auzit de la București în 2008, acum 16 ani.Dacă nu există nicio schimbare în ceea ce privește invitarea Ucrainei în NATO și asigurarea victoriei sale, atunci ar trebui să ne pregătim pentru un conflict în curând”.

America, factorul-cheie

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, nu a reușit în ultimele săptămâni să obțină o promisiune fermă de finanțare multianuală pentru Ucraina, care i-ar fi oferit o previzibilitate clară cu privire la ajutorul aliat pentru anii următori. În schimb, aliații au convenit să cheltuiască cel puțin 40 de miliarde de euro (43 de miliarde de dolari) pe an, dar cu mențiunea că obiectivul va fi revizuit în 2025.

Mai mulți oficiali s-au declarat dezamăgiți de rezultatul diluat, chiar dacă a fost un compromis decent având în vedere constrângerile.

Factorul-cheie este America, susține Luis Simon, director al Centrului pentru securitate, diplomație și strategie din cadrul Școlii de guvernanță din Bruxelles. NATO poate supraviețui fracturilor dintre națiunile europene, dar conflictele interne din Statele Unite „sunt o altă poveste”. Alianța nu s-ar prăbuși, dar poate să devină “din ce în ce mai puțin relevantă”.