Problema CIA și Mossad: va accepta Hamas un acord de încetare a focului?

Președintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi, a venit cu cea mai modestă dintre propuneri  de a pune capăt războiului din Gaza: o încetare a focului de 48 de ore pentru a facilita eliberarea a doar patru ostatici israelieni în schimbul unui număr nespecificat de prizonieri palestinieni deținuți de Israel.

Propunerea  a coincis cu sosirea la Doha a șefilor CIA și Mossad în vederea reluării discuțiilor pentru un cadru de încetare a focului și eliberare a ostaticilor. Limitările deliberate ale ”planului el-Sisi” subliniază cât de dificil a fost pentru oricare dintre negociatorii de pace să convingă Hamas și Israelul să ia în considerare un compromis.

Potrivit The Spectator, niciun reprezentant al Hamas nu va participa la întâlnirea de la Doha dintre prim-ministrul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, șeful Mossadului, David Barnea, și directorul CIA, Bill Burns.

Linii roșii

Liniile roșii ale Hamas au fost stabilite de Yahya Sinwar: încetarea imediată a războiului și retragerea totală a trupelor israeliene din Gaza în schimbul eliberării mai multor ostatici. Benjamin Netanyahu are propriile sale linii roșii, dar acestea au un înțeles foarte diferit. El dorește ca Hamas să depună armele și să se predea și să elibereze toți ostaticii, vii sau morți.

Pentru moment, s-ar părea că nu există loc pentru compromisuri de nicio parte. Însă dinamica războiului din Gaza s-a schimbat dramatic.

Iranul, principala amenințare a Israelului, a suferit unele eșecuri în ultimele câteva luni. Hezbollah, cel mai prețios proxy al Teheranului, a primit lovituri aproape fatale în ierarhia liderilor săi din cauza loviturilor aeriene israeliene în Liban.

Iranul însuși a aflat cu două ocazii distincte în ultimele șase luni că nu are capacitatea de a-și proteja bazele militare – și astfel, potențial, instalațiile sale nucleare – de loviturile aeriene ale rachetelor balistice israeliene cu rază lungă de acțiune.

Speranțele de încetare a focului au apărut și au dispărut în ultimul an. Între negocieri, de cele mai multe ori eșuate, numărul victimelor din Gaza și Liban a continuat să crească necontenit, în timp ce Israelul și-a continuat misiunea de a distruge Hamas și de a da o lovitură fatală Hezbollahului.

Washingtonul dorește în continuare un acord care să cuprindă mult mai mult decât eliberarea ostaticilor și o încetare a focului pe termen lung. Cadrul american pentru pace în Orientul Mijlociu include normalizarea relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită.

Kamala Harris – dacă va câștiga alegerile prezidențiale săptămâna viitoare –  este de presupus că va dori să continue să urmărească acest obiectiv strategic.

Nu a mai existat o încetare a focului în Gaza din noiembrie, când luptele au încetat timp de șapte zile, timp în care 105 ostatici au fost eliberați în schimbul a 240 de prizonieri palestinieni din închisorile israeliene. A existat, de asemenea, o scurtă pauză  în iunie pentru a permite intrarea în siguranță a camioanelor cu alimente ale Organizației Națiunilor Unite. Dar nu a fost o încetare a focului.

Pentru președintele Joe Biden și moștenirea sa în materie de politică externă, orice fel de încetare a focului care ridică speranțele unui acord mai bun și de mai mare anvergură în viitor va fi o veste binevenită. Dar există posibilitatea ca succesorul său să fie Donald Trump, nu Kamala Harris.