Putin vrea să anexeze oameni, nu doar teritorii

La 1 septembrie 2021, cu șase luni înainte de invazia Ucrainei, Vladimir Putin a ținut un discurs prevestitor la Centrul pentru copii al întregii Rusii, cunoscut sub numele de „Ocean”, lângă orașul portuar Vladivostok.

El le-a spus copiilor că populația Rusiei ar fi putut fi astăzi de aproximativ o jumătate de miliard, în loc de 146 de milioane, dacă nu ar fi fost șocurile secolului trecut: două războaie mondiale și prăbușirea Uniunii Sovietice, notează The Spectator. A precizat că populația unei țări este „puterea totală a statului, care crește exponențial”, creând o „bază pentru dezvoltare, existență, bunăstare”.

Dacă politicile de creștere a ratei scăzute a natalității din Rusia nu funcționează, trebuia încercat altceva. O populație mai mică poate face o țară mai bogată (cel puțin pe cap de locuitor), dar niciodată mai puternică.

Anxietatea lui Putin se potrivește cu ceea ce Hans Magnus Enzensberger, poet și eseist german, a definit în urmă cu aproape trei decenii drept „bulimie demografică” – panica declanșată de teama „că prea mulți și prea puțini oameni pot exista simultan pe același teritoriu”.

Rusia –  gigant teritorial și pitic demografic

Multe țări se vor confrunta cu problema îmbătrânirii și a reducerii populației în următoarele decenii. Tendințele demografice vor declanșa schimbări majore de putere. Se preconizează că Rusia va fi atât un gigant teritorial, cât și un pitic demografic. În 2039, populația sa va scădea la mai puțin de 140 de milioane de persoane, ceea ce este mai puțin decât populațiile actuale ale Nigeriei, Braziliei, Pakistanului sau Etiopiei.

Pentru cineva ca Putin, care gândește despre populație nu doar în termeni economici, ci și de securitate, acest declin se traduce printr-o pierdere ireversibilă a puterii.

Dacă războaiele imperialiste de ieri erau motivate de temerile că populațiile în creștere nu vor avea resurse naturale adecvate, războaiele similare de astăzi tind să fie alimentate de temerile că națiunea agresoare are prea puțini oameni pentru a profita de resursele ușor accesibile.

Ucrainenii, „rușii de rezervă”

Este emblematic faptul că războiul Rusiei în Ucraina a implicat răpirea pe scară largă a copiilor din teritoriile ocupate, în special a orfanilor, care au fost transportați cu forța în Rusia și adoptați de părinții ruși pe baza legislației adoptate în grabă. Acești așa-numiți „noi ruși” au fost esențiali pentru modul în care Putin a definit obiectivele „operațiunii militare speciale”.

Ucrainenii erau considerați „rușii de rezervă”, destinați nu numai să sporească populația Rusiei, ci și să împiedice declinul majorității slave a țării. Încercările de a contracara scăderea populației ruse prin încorporarea a zeci de milioane de locuitori din Ucraina și Belarus amintesc de războaiele amerindienilor care, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, au încercat în zadar să compenseze scăderea radicală a numărului lor prin răpirea femeilor și copiilor din triburile vecine.

Nicholas Eberstadt, care studiază demografia Rusiei la American Enterprise Institute, spune că „cel mai de succes program demografic al Kremlinului a fost anexarea teritoriilor vecine, nu creșterea ratei natalității”. Cea mai mare creștere a populației Rusiei din ultimii ani a avut loc atunci când țara a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014, adăugând 2,4 milioane de locuitori.

Anxietatea demografică nu este în niciun caz singura explicație pentru invazia Rusiei în Ucraina, dar este cea mai neglijată. Potrivit estimărilor occidentale, cel puțin 150 000 de soldați ruși au fost uciși până acum. La aceștia se pot adăuga cei 600 000 de ruși care au părăsit țara de la începutul conflictului. Dacă Putin are planuri pentru un război care ar dura încă niște ani, atunci Rusia va fi devastată demografic.

„Rusia nu luptă pentru pământ”, spune Mikhailo Podoliak, un consilier al lui Volodimyr Zelenski. Războiul din Ucraina ar putea fi despre lupta pentru oameni.