Dezinformarea și propaganda, de mult timp piloni de bază ai războiului, au fost supraalimentate digital în lupta pentru Ucraina, cel mai mare conflict pe care l-a văzut lumea de la apariția smartphone-urilor și a rețelelor de socializareLa începutul lunii aprilie, unii locuitori din Harkov au primit o serie de mesaje text înfricoșătoare din partea unor oficiali guvernamentali care le cereau să părăsească orașul înainte ca forțele ruse să îl încercuiască.
„Din cauza amenințării încercuirii de către inamic, îndemnăm populația civilă din Harkov să părăsească orașul până la 22 aprilie”, se anunța într-o alertă care purta sigla Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei și stabilea rutele de evadare sigure pe un infografic, relatează Reuters.
A fost un fals. Volodimir Timoșko a știut imediat. El este șeful poliției din regiunea Harkov și ar fi fost unul dintre primii care ar fi aflat despre orice plan oficial de evacuare.
„Aceasta este o operațiune psihologică, care declanșează panica. Ce ar crede un cetățean obișnuit când primește un astfel de mesaj?”
Dezinformarea și propaganda, de mult timp piloni de bază ai războiului, au fost supraalimentate digital în lupta pentru Ucraina, cel mai mare conflict pe care l-a văzut lumea de la apariția smartphone-urilor și a rețelelor de socializare.
Timoșko a declarat că a primit aproximativ 10 mesaje similare prin SMS și Telegram în aprilie și la începutul lunii mai, săptămânile premergătoare ofensivei Rusiei în nord-estul Ucrainei, care a început la 10 mai și a deschis un nou front.
Mesajele text zboară cu dronele
Un oficial ucrainean din domeniul securității, care a solicitat anonimatul pentru a discuta chestiuni sensibile, a precizat că rușii trimit frecvent un număr mare de mesaje text de la dispozitivele atașate la o dronă de recunoaștere cu rază lungă de acțiune Orlan-10, care poate pătrunde zeci de kilometri în spațiul aerian ucrainean.
Dispozitivele, cunoscute sub numele de sisteme Leer-3, imită stațiile de bază celulare la care telefoanele se conectează automat în căutarea acoperirii.
Numărul mediu de postări pe rețelele de socializare clasificate drept dezinformare cu privire la război de către autoritățile ucrainene a crescut la peste 2 500 pe zi când ofensiva de la Harkov a început în mai, față de 200 pe zi în martie, arată datele compilate de Centrul ucrainean pentru combaterea dezinformării (CCD), o ramură a Consiliului național de securitate.
Campaniile de dezinformare, misiunea FSB și GRU
Potrivit directorului CDD, Andrei Kovalenko, campaniile de dezinformare au fost desfășurate în principal de serviciul de securitate FSB și de agenția de informații militare a Rusiei, GRU.
Moscova a acuzat Ucraina și Occidentul că au declanșat un război informațional sofisticat împotriva Rusiei, folosind principalele mijloace media pentru a semăna relatări false și tendențioase.
Oficialul ucrainean de securitate, care a solicitat anonimatul, recunoaște că țara sa a folosit campanii online în încercarea de a stimula sentimentul anti-război în rândul populației Rusiei, deși a caracterizat acest efort drept „comunicare strategică” pentru a răspândi informații “corecte” despre conflict.
“Iarna neagră”
Kovalenko a declarat că, în prezent, cele mai importante surse de dezinformare rusească online sunt TikTok în Ucraina și Telegram în Europa.
La începutul acestui an, TikTok a închis aproximativ 30 din cele 90 de conturi pe care Ucraina le-a semnalat ca fiind răspândiri de dezinformare afiliate Rusiei. Dar apar adesea conturi noi pentru a le înlocui pe cele închise.
Osavul, o companie ucraineană de urmărire a dezinformării, a prezentat Reuters datele sale pentru această campanie, pe care a numit-o „iarna neagră”. A numărat 914 mesaje postate de 549 de actori, care au primit împreună aproape 25 de milioane de vizualizări.
Potrivit lui Kovalenko, microtagenting-ul, care analizează datele online ale oamenilor pentru a viza anumite persoane și audiențe cu mesaje specifice, la fel ca publicitatea direcționată, complică sarcina CCD de a urmări campaniile de influență și de a contracara relatările false.
Ucrainenii sunt deosebit de vulnerabili la dezinformarea digitală; mai mult de trei sferturi din populație primește știri de pe rețelele sociale, mult mai mult decât orice altă sursă de informare, potrivit unui studiu comandat de USAid în 2023.
Acest procent este considerabil mai mare decât în oricare dintre cele 24 de țări europene analizate într-un raport din 2024 al Reuters Institute for the Study of Journalism, care a înregistrat o rată medie de 44 %.
