2024 ar putea marca un punct de cotitură în istoria Uniunii Europene, întrucât populația de 448 de milioane de locuitori a început un declin persisten, marcând o scădere fără precedent pe timp de pace, conform previziunilor ONU.
Anul trecut, Eurostat a estimat că populația va atinge un nivel maxim de 453 de milioane de locuitori în 2026.
Însă cifrele din 2023 au fost sub așteptări, relatează FT, deoarece nașterile din UE au scăzut la niveluri pe care Eurostat nu le prevăzuse pentru încă două decenii, ceea ce sugerează că vârful ar putea fi atins înainte de 2026.
Ceea ce devine clar este faptul că inversiunea demografică a UE, care se anunță de mult timp, pare să vină mai devreme decât au prevăzut experții.
Multe dintre cele 27 de țări membre se confruntă de zeci de ani cu rate de natalitate extrem de scăzute. Având în vedere că, în prezent, partea cea mai productivă a populației este în scădere, există o presiune suplimentară asupra finanțelor publice, ceea ce are consecințe asupra perspectivelor economice și a poziției geopolitice a blocului comunitar.
În consecință, UE a devenit un teren de testare pentru politicile pro-natale conduse de guverne, dintre care cele mai multe au fost până acum ineficiente pentru a opri declinul natalității.
Un alt remediu – creșterea imigrației – este un subiect cu încărcătură politică în multe capitale. Partidele populiste anti-imigrație vor câștiga probabil în alegerile pentru Parlamentul European, care vor avea loc între 6 și 9 iunie.
Scenarii sumbre
„Dacă nu luăm în considerare tendințele demografice și nu le atenuăm pe cât posibil acolo unde este posibil, am putea sfârși prin a deveni somnambuli în scenarii sumbre”, avertizează Dubravka Suica, primul vicepreședinte al Comisiei Europene pentru demografie.
Aceste scenarii includ „amenințări iminente la adresa competitivității noastre, presiuni asupra bugetelor noastre, presiunea asupra serviciilor publice și a pensiilor și posibilitatea ca locurile de muncă din toate sectoarele economiei să rămână neocupate”.
O altă problemă este că efectele demografice se manifestă lent, pe termen lung, ceea ce reduce impulsul guvernelor de a acționa acum.
„Femeile au pierdut obligația de a se reproduce”
După cel de-al Doilea Război Mondial, majoritatea țărilor europene au cunoscut un boom demografic, care a contribuit la o creștere solidă a populației pe întreg continentul.
De atunci, anumiți factori, printre care se numără creșterea rapidă a nivelului de educație, în special în rândul femeilor, îmbunătățirea alimentației și controlul bolilor infecțioase, au dus la scăderea drastică a ratei natalității. În acest timp, ponderea UE în populația mondială s-a redus la mai mult de jumătate, ajungând la mai puțin de 6 %.
Populația aptă de muncă, cea cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, care contribuie la cea mai mare parte a veniturilor fiscale, s-a redus de la un vârf de 270 de milioane în 2011 la aproximativ 261 de milioane în acest an, conform datelor ONU.
Nașterile au atins un minim postbelic în Franța și Spania și un minim al ultimelor nouă decenii în Grecia. În Italia, acestea sunt la cel mai scăzut nivel de la crearea statului modern, în 1861, în timp ce în Finlanda sunt la cel mai scăzut nivel de când a început colectarea datelor comparabile, în 1776. Rata de fertilitate în UE a scăzut la 1,46 în 2022, cu 1,16 în Spania, 1,24 în Italia și 1,29 în Polonia.
„Este puțin probabil ca tendința în ceea ce privește numărul de nașteri să fie inversată”, potrivit lui Sarah Harper, profesor de gerontologie la Universitatea Oxford. O mai bună educație și independența înseamnă că „femeile au pierdut obligația de a se reproduce”.