Producția de energie electrică a României a scăzut dramatic în primul semestru al acestui an, înregistrându-se un record absolut al ultimilor șase ani. Reduceri majore s-au înregistrat la energia hidro și cea pe bază de cărbune, în timp ce energia produsă pe gaze, ale căror tarife au explodat, a crescut semnificativ. Specialiștii în energie atrag atenția că trebuie înlocuite urgent capacitățile pe cărbune închise, dar și cele pe gaze, având în vedere reducerea consumului impusă de Comisia Europeană.
În semestrul I 2022 s-a obținut cea mai mică producție de energie electrică în Sistemul Energetic Național, din ultimii șapte ani, în valori brute, exceptând anul pandemic 2020. Comparativ, dacă în semestrul I al anului 2015 România a produs 31,9 TWh (cu un maxim în semestrul I 2018, de 32,2 TWh), în primele șase luni ale acestui an s-au produs doar 28,3 TWh. Nu numai producția a scăzut în acest an, ci și consumul de energie electrică, care a ajuns la un minim de 28,9 TWh, din cauza falimentării și închiderii unor unități de producție strategice.
Dacă în semestrul I al anului 2015 România exporta o cantitate de energie electrică de peste 3 TWh, în acceași perioadă a anului 2022 țara a devenit importator net cu 0,66 TWh. ”Evoluția producției de energie electrică în SEN pe tip de surse (valori brut ) în semestrul 1 2015 și semestrul I 2022 arată scăderi majore ale producției aproape pe toată linia. La hidroenergie în semestrul I 2022 s-au produs 7,64 TWh față de primele 6 luni din 2015, când s-au produs 9,96 TWh, scăderea fiind de 23,24 %. Energia electrică produsă pe bază de cărbune a înregistrat și ea scăderi de 36,38% față de 2015, cu o diferență de peste 3 TWh. În ce privește energia produsă pe gaze aceasta a înregistrat o creștere de 48,97% față de primul semestru din 2015. Exceptând fotovoltaicul, cu o creștere procentuală de 19,58 % ( deși în valori absolute diferența este mică), celelalte surse au avut schimbări procentuale de sub 10%”, arată Nicolae Codreanu, fost director tehnic la Societatea Complexul Energetic Hunedoara.
Dacă în primul semestru din 2015 România a produs 5,56 TWh din nuclear, în 2022 producția s-a redus la 5,21. La eolian, cu toate investițiile care s-au făcut în ultimii ani, producția a fost în 2015 de 3,71 TWh, iar în 2022, de 3,90 TWh. Fotovoltaicul a crescut de la 0,61 TWh în primul semestru din 2015, la doar 0,73 în 2022, iar biomasa, de la 0,28 TWh în 2015, la 0,29 TWh în 2022. ”Una din cauzele creșterii alarmante a prețului energiei electrice a fost atât renunțarea la termocentralele pe cărbune, fără a se pune în funcțiune capacități noi de producție, convenționale sau regenerabile, cât și creșterea producției de energie electrică din hidrocarburi, în general cu gaze importate din Rusia”, susține fostul director tehnic al Complexului Energetic Oltenia, Nicolae Codreanu.
Investițiile în centrale pe gaze, incerte
Anunțatele investiții în centrale pe gaze, prin Fondul de Modernizare, dar și din PNRR, care ar înlocui termocentralele pe cărbune închise, stau sub semnul incertitudinii. Producția energiei electrice cu ajutorul gazelor este foarte costisitoare, spun specialiștii, având în vedere consumul mare de gaze, ale căror prețuri au explodat, pentru producția unei cantități mici de energie electrică. De altfel, Germania a și decis să renunțe să mai producă energie electrică din gaze. Mai mult compania austriacă OMV Petrom a anunțat că a redus producția de gaze din România cu 10%. Comparativ, în 2004, anul privatizării, OMV producea 6,4 miliarde de metri cubi, iar astăzi mai produce doar 3,3 miliarde de metri cubi. Zăcământul de la Caragele, explorat și exploatat din 2019, a fost și el foarte mult întârziat, iar anul 2024, avansat de premierul Ciucă pentru extragerea cantității impresionante descoperite, este greu de presupus că ar fi o estimare realistă. În ce privește gazele din Marea Neagră, momentul extragerii este mult prea îndepărtat ca să intre în discuție, iar, pe de altă parte, producția va pleca, oricum, la export.
Nimic în loc
Odată cu economia de gaze, impusă de Comisia Europeană, este foarte posibil să dispară cei 1.200 MWh din Sistemul Energetic Național, produși cu hidrocarburi. Mai mult, din 2026, România va rămâne fără reactorul 1 de la Cernavodă, care, timp de cel puțin 2 ani, va intra într-un proces de modernizare, lăsând Sistemul Energetic Național fără alți 750 MW. Iar până în acest moment nu se preconizează nicio investiție concretă care să înlocuiască producția lipsă din sistem.