Bate vântul sărăciei prin EuropaSărăcia energetică a lovit în plin Uniunea Europeană, ajungându-se ca 10,6% din populația uniunii să nu-și poată permite încălzirea adecvată a locuinței, în 2023, potrivit Eurostat. Procentul a crescut față de 2022, estimându-se că cel din 2024 va fi și mai mare. Surprinzător, pe primele locuri în acest clasament al sărăciei energetice se află Spania și Portugalia, ambele cu 20,8% din cetățeni care au stat în frig din cauza facturilor ridicate la energie. Foarte aproape se situează Bulgaria, cu un procent de 20,7%, Lituania, cu 20%, și Grecia, cu 19,2%. România ocupă abia locul 6, cu un procent de 12,5%.
În 2023, 10,6% din populația UE nu a putut să-și mențină locuința suficient de caldă, comparativ cu 2022, ponderea crescând cu 1,3 puncte procentuale (pp), arată Eurostat. Cea mai mare pondere a persoanelor care nu au putut să-și mențină locuințele adecvat încălzite au fost observate în Spania și Portugalia (ambele 20,8%), urmate de Bulgaria (20,7%), Lituania (20,0%) și Grecia (19,2%). România ocupă abia locul 6, cu 12,5%, urmată îndeaproape de Franța, cu 12,1%, Italia, cu 9,5%, Germania, cu 8,2% și Slovacia, cu 8,1%. Procente ceva mai mici s-au raportat în Ungaria și Irlanda, cu câte 7,2%, și Olanda, cu 7,1%. La polul opus s-au situat Luxemburg (2,1%), Finlanda (2,6%), Slovenia (3,6%), Austria (3,9%) și Estonia (4,1%), care au raportat cele mai mici cote.
În România, rata mai scăzută a celor care au făcut frigul în case s-a datorat unei treceri masive, în mediul rural, în special, la încălzirea pe lemne, pentru a contracara prețurile mari la gaze, cu toată plafonarea acestora, și procentului încă ridicat al celor racordați la sistemele de încălzire centralizată. În Spania și Portugalia, cea mai mare parte a energiei este produsă de centralele pe gaze, prin importurile de GNL, și din solar și eolian, aceste țări fiind importatoare nete de energie.
Unde e aglomerație, e și căldură
Cele mai mari procente de oameni care trăiesc în gospodării supraaglomerate au fost observate în Letonia și România, cele mai scăzute în Cipru și Malta. În 2023, 16,8% dintre oamenii din UE trăiau în gospodării supraaglomerate. Rate de supraaglomerare de peste 30% au fost înregistrate în Letonia (40,9%), România (40,0%), Bulgaria (34,9%), Polonia (33,9%), Croația (31,3%) și Slovacia (30,5%). În schimb, cele mai scăzute rate – sub 6,0% – au fost observate în Cipru (2,2%), Malta (2,4%), Olanda (3,8%), Irlanda (3,9%) și Belgia (5,7%). Pe de altă parte, în Uniunea Europeană, aproape 7 din 10 persoane dețin locuința în care locuiesc. Astfel, în 2023, 69,2% dintre oamenii din UE locuiau în locuințe ocupate de proprietar, în timp ce 30,8% locuiau în locuințe închiriate. 44,2% își dețineau locuințele, fără un credit ipotecar sau un împrumut pentru locuințe, în timp ce 24,9% erau proprietari cu un credit ipotecar sau un împrumut. În ceea ce privește chiriașii, 20,6% dintre oamenii din UE plăteau chirie de piață, iar 10,2% locuiau în locuințe cu chirie la preț redus sau gratuit.
Săracii, mulțumiți de locuințele lor
Satisfacția față de locuința lor în UE este cu 7,5 pp mai mare în rândul persoanelor care nu sunt expuse riscului de sărăcie în comparație cu cele expuse acestui risc. În 2023, 83,7% dintre oamenii din UE expuși riscului de sărăcie au declarat că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de locuința lor. Cele mai mari rate de satisfacție din acest grup au fost observate în Malta (94,3%), Slovenia (92,7% ) și Luxemburg (92,2%), în timp ce cele mai scăzute rate au fost raportate în Ungaria (67,4%), Austria (77,1%) și Slovacia (77,5%). Dintre persoanele care nu sunt expuse riscului de sărăcie, 91,2% au declarat că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de locuința lor. În majoritatea țărilor UE, nivelurile de satisfacție pentru acest grup au depășit 90%, cu excepția Ungariei (81,9%), Spaniei (84,2%), Danemarcei (85,4%) și Germaniei (86,8%). Cele mai mari rate de satisfacție au fost înregistrate în Slovenia (96,5%), Estonia (95,8%) și Polonia (95,7%), mai arată Eurostat.
