Vortexul polar traversează o perioadă de slăbire neobișnuită pentru începutul lunii noiembrie, iar modelele meteorologice indică posibilitatea inversării vânturilor din stratosferă.
Fenomenul, asociat cu o încălzire stratosferică bruscă (SSW), ar putea influența circulația atmosferică și vremea din decembrie 2026 și ianuarie 2027, potrivit analizei realizate de Severe Weather Europe.
Vortexul polar se slăbește neobișnuit de devreme în noiembrie
Vortexul polar este un sistem amplu de circulație atmosferică situat deasupra regiunilor polare, care se dezvoltă în sezonul rece. Acesta se întinde din apropierea suprafeței Pământului până în stratosferă, la altitudini de zeci de kilometri, și contribuie la menținerea aerului foarte rece în jurul Polului Nord. Sistemul atmosferic are două componente principale: una în stratosferă, la altitudini mai mari, și alta în troposferă, stratul inferior al atmosferei, unde se produc fenomenele meteorologice pe care le resimțim la sol.
Atunci când vortexul polar este puternic și stabil, circulația sa contribuie la menținerea aerului rece în zona arctică. În anumite condiții, însă, acest sistem se poate slăbi sau poate fi perturbat, favorizând deplasarea maselor de aer rece către latitudini mai sudice.
Una dintre cauzele importante ale acestor perturbări este încălzirea stratosferică bruscă, cunoscută sub numele de Sudden Stratospheric Warming (SSW). Fenomenul presupune o creștere rapidă a temperaturii în stratosferă și poate determina încetinirea sau chiar inversarea direcției vânturilor care înconjoară zona polară. Potrivit analizei publicate de Severe Weather Europe pe 4 noiembrie 2026, vortexul polar traversează o perturbare puternică, iar vânturile din stratosferă au slăbit considerabil. Modelele meteorologice indică o posibilă inversare a acestora în prima parte a lunii noiembrie.
Cum ar putea fi vremea în Europa în ianuarie 2027
Pentru Europa, simulările indică o posibilă schimbare a distribuției temperaturilor față de luna decembrie. Dacă în prima lună de iarnă semnalul de răcire apare pe o suprafață extinsă a continentului, în ianuarie temperaturile sub normal s-ar putea concentra mai ales în vestul, nordul și partea nord-centrală a Europei.
În estul continentului ar putea apărea, în schimb, o regiune cu temperaturi peste mediile climatologice. Această evoluție ar reprezenta o modificare față de semnalul de vreme rece identificat în simulările pentru decembrie.
În ceea ce privește ninsorile, modelele arată posibilitatea unor cantități de zăpadă peste normal în centrul, vestul și nord-vestul Europei. Circulația aerului dinspre nord ar putea favoriza transportul maselor reci către continent.
În contact cu umiditatea provenită dinspre Oceanul Atlantic și Marea Mediterană, acestea ar putea genera precipitații sub formă de ninsoare. Totuși, rezultatele reprezintă tipare climatice simulate și nu permit stabilirea unor cantități exacte de zăpadă pentru fiecare regiune.
