Un atac cibernetic a lovit depozitele frigorifice ale Centrului Francez de Transfuzie a Sângelui (EFS), instituția publică ce asigură sângele pentru toate spitalele din Franța. Atacatorii au preluat de la distanță controlul unor camere frigorifice în care se păstrau plasmă și probe de la donatori și au setat temperatura să urce de la minus 30 la 110 grade Celsius. Intervenția rapidă a personalului a salvat produsele sanguine. Totuși, incidentul arată cât de vulnerabile pot fi chiar și cele mai sensibile instalații medicale.
Ce a vizat acest atac cibernetic asupra EFS
Atacul s-a produs în noaptea de 1 spre 2 noiembrie, de duminică spre luni. Potrivit EFS, au fost vizate trei depozite frigorifice pentru plasmă, printre care unități din regiunea Bourgogne-Franche-Comté, din estul Franței.
În camerele frigorifice se aflau probe recoltate de la donatori, dar și plasmă congelată. O parte din aceasta era destinată direct transfuziilor, iar alta era folosită la fabricarea de medicamente.
Inițial, EFS a vorbit doar despre probele de la donatori. Abia ulterior instituția a recunoscut că în depozitele afectate se afla și plasmă pentru pacienți.
Cum a fost posibil un atac cibernetic fără ca sistemele EFS să fie sparte
Atacatorii nu au spart direct sistemele EFS. În schimb, au pătruns prin intermediul companiei care se ocupă de echipamentele de răcire, Coolworld. Firma olandeză închiriază și întreține instalații frigorifice în Franța, Germania, Irlanda, Olanda și Marea Britanie, inclusiv containere frigorifice folosite în domeniul medical.
Numele furnizorului a fost dezvăluit de săptămânalul francez de investigații Le Canard enchaîné. EFS nu a făcut public numele companiei, dar a confirmat că propriile sisteme informatice nu au fost atacate direct.
Odată ajunși în sistemele de control ale furnizorului, hackerii au modificat de la distanță pragurile de temperatură și de decongelare ale camerelor frigorifice.
Ce înseamnă de fapt cele 110 grade
Cifra a făcut înconjurul presei internaționale, însă trebuie înțeleasă corect. Cele 110 grade reprezintă temperatura pe care atacatorii au programat-o în sistemul de comandă. Nu este temperatura atinsă efectiv în interiorul camerelor frigorifice sau de pungile cu plasmă.
Cu toate acestea, intenția era clară. În mod normal, aceste instalații funcționează la aproximativ minus 30 de grade. Practic, atacatorii au încercat să transforme congelatoarele în cuptoare.
Ce riscuri ar fi existat pentru pacienți
Plasma proaspătă congelată trebuie păstrată la minus 25 de grade sau mai jos. Dacă temperatura crește și rămâne ridicată mai mult timp, plasma poate deveni inutilizabilă pentru transfuzii.
Riscul real depinde de cât de mult se încălzește interiorul echipamentelor și de cât timp rămâne plasma în afara condițiilor sigure. Prin urmare, fiecare minut conta.
Președintele EFS, Frédéric Pacoud, a recunoscut la postul BFMTV că instituția ar fi putut pierde probe sau pungi de plasmă destinate tratării pacienților.
Cum a fost oprit atacul
Salvarea a venit din sistemele de monitorizare și alarmă. În timpul nopții, un tehnician de gardă a observat creșterea anormală a temperaturii, astfel că problema a fost identificată înainte să afecteze activitatea.
Potrivit EFS, în funcție de situație, echipamentele afectate au fost fie readuse sub control fără vreun impact asupra produselor, fie oprite complet. Totodată, produsele din camerele frigorifice vizate au fost mutate preventiv în alte spații.
Ministerul Sănătății a confirmat că detectarea timpurie a permis evitarea oricăror consecințe operaționale.
Transfuziile continuă normal
EFS a anunțat că nu s-a pierdut niciun produs sanguin și că incidentul nu a avut niciun efect asupra sănătății pacienților. Mai mult, colectarea și distribuirea sângelui continuă fără întreruperi.
Astfel, spitalele și celelalte unități medicale din Franța vor fi aprovizionate în continuare cu produse sanguine, la fel ca până acum.
Cine investighează și ce urmează
EFS a sesizat Agenția națională de securitate cibernetică a Franței (ANSSI) și Ministerul Sănătății, care au preluat ancheta. Deocamdată, autorii nu au fost identificați.
Atacul cibernetic asupra depozitelor de plasmă vine în aceeași noapte în care supermarketuri din mai multe țări europene au descoperit că frigiderele și congelatoarele lor fuseseră încălzite de la distanță. Anchetatorii nu au stabilit însă dacă atacul asupra EFS a folosit aceeași cale de acces.
Ce recomandă specialiștii
CERT-FR le cere operatorilor de echipamente frigorifice să ia mai multe măsuri urgente:
- să scoată controlerele de pe internetul public;
- să permită accesul de la distanță doar printr-o conexiune securizată, de tip VPN;
- să verifice setările, mai ales programele de decongelare;
- să actualizeze software-ul aparatelor;
- să schimbe parolele implicite din fabrică.
