Din 1955, Germania face parte dintr-un program american de partajare a armelor nucleare și găzduiește aproximativ 20 de bombe B61 la baza aeriană Büchel din Renania.
Evident, Germania nu va câștiga un război nuclear cu acest mic arsenal. Prin urmare, cancelarul Friedrich Merz a vorbit despre necesitatea unei strategii de protecție nucleară care să nu depindă de SUA.
Comportamentul imprevizibil al lui Donald Trump afectează deja alianța occidentală. Nu este de mirare că Merz dorește să se orienteze către o umbrelă nucleară la nivel european.
Totuși, două tratate interzic Germaniei să dezvolte propriile arme nucleare: Tratatul Doi plus Patru, care a stabilit reunificarea țării, și Tratatul de neproliferare al ONU, potrivit Eurointelligence.
În schimb, va explora posibilitatea de a utiliza capacitățile nucleare ale Marii Britanii și Franței pentru a forma o nouă umbrelă. Dar planul are defecte majore.
În primul rând, arsenalul nuclear al Regatului Unit depinde în mare măsură de tehnologia americană. În al doilea rând, doctrina nucleară a Franței menționează că „interesele sale vitale” – orice justificare pentru lansarea unui atac – au o „dimensiune europeană”, dar nu înseamnă umbrelă nucleară.
Franța nu s-ar apropia nici pe departe de o umbrelă de tip american pentru întregul continent, deoarece are aproximativ 300 de ogive nucleare, față de 5.000 ale Statelor Unite, iar opțiunile de livrare sunt limitate. În acest sens, viziunile privind o “force de frappe” europenizată suferă de aceeași problemă ca și ideile privind o “armată europeană”.
De fapt, Franța și Marea Britanie nu dețin arme nucleare tactice, bazându-se aproape exclusiv pe submarine. În cazul în care Germania ar fi amenințată, este probabil ca întreaga Europă, inclusiv Franța, să fie implicată într-un fel sau altul. Dar ordinele date de SUA sunt mai acceptabile din punct de vedere politic decât cele date de Franța.
Dacă Merz dorește într-adevăr o umbrelă nucleară, nu va putea să se îndepărteze de America în viitorul apropiat.
