În contextul în care în ultima perioadă s-a tot vorbit despre reforma Justiției, ba chiar la nivelul Guvernului s-a constituit un Comitet pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, s-a aflat despre un demers de ultimă oră făcut de două organizații non-guvernamentale.
ONG-urile Funcky Citizens și Declic au trimis, la Bruxelles, un document prin care solicită monitorizarea strictă și continuă a României în privința statului de drept și a independenței justiției, în cadrul unei întâlniri a Democracy, Rule of Law and Fundamental Rights Monitoring Group din Parlamentul European, notează joi, 29 ianuarie, gandul.ro.
E vorba despre un demers concretizat printr-o solicitare scrisă adresată vicepreședintei Parlamentului European, Sophie Wilmès. Și vine în contextul acuzațiilor că sistemul judiciar românesc ar fi „capturat” prin mecanisme administrative și decizii netransparente.
Mai precis, Funky Citizens și Declic solicită ca instituțiile europene să exercite presiune directă asupra autorităților române pentru modificarea „Legilor Justiției” – conform aceleiași surse. Cele două ONG-uri invocă o petiție semnată de peste 210.000 de cetățeni.
Documentul poartă semnăturile Elenei Calistru, din partea Funky Citizens, și cea a Elenei Brădrățan din partea Declic, două organizații activiste considerate a fi apropiate de sfera de influență a președintelui Nicușor Dan și a premierului Ilie Bolojan.
De altfel, cele două ONG-uri fac parte și din Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției înființat la Guvern, în urma unei decizii a premierului. Inițiativa a apărut în urma dezvăluirilor făcute de o serie de magistrați în documentarul realizat de Recorder „Justiție capturată”.
Iată ce solicită cele două ONG-uri în petiția adresată oficialilor Parlamentului European:
- monitorizare europeană permanentă a reformei justiției;
- garanții legale pentru repartizarea aleatorie a dosarelor;
- limitarea puterii administrative a conducerilor instanțelor;
- numiri în funcții de conducere prin concursuri transparente;
- desființarea mecanismului actual de investigare a magistraților și revenirea la anchetarea acestora de DNA și DIICOT;
- clarificarea regimului prescripției pentru a evita închiderea dosarelor de mari corupție;
- protecție pentru magistrații și jurnaliștii care vorbesc public despre disfuncții din sistem;
- creșterea transparenței prin publicarea hotărârilor și acces electronic unitar la dosare;
Cum în documentul transmis, Funky Citizens și Declic cer cât se poate de clar ca procesul de reformă să fie supravegheat la nivel european, pentru a preveni tergiversarea sau golirea de conținut a modificărilor legislative, s-ar putea spune că solicitările sunt asociate indirect cu ideea reintroducerii unui mecanism de tip MCV. Și asta în ciuda faptului că Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost închis oficial în 2022 de Comisia Europeană.
Deja-celebrul MCV, instrumentul de monitorizare instituit de Comisia Europeană în 2007, la aderarea României și Bulgariei la UE, pentru a evalua progresele în reforma judiciară și lupta împotriva corupției, a fost închis în cazul României după 15 ani. S-a întâmplat în 2022. Totul, în urma unor evaluări ale Comisiei Europene.
De altfel, în Raportul anual privind Statul de Drept – ediția 2025, Comisia a remarcat „progrese semnificative în justiție și cadrul anticorupție, mai ales în implementarea recomandărilor privind legile justiției, independența sistemului judiciar și eficiența acestuia”.
Reprezentanți ai Declic și Funky Citizens, la reuniunea din 14 ianuarie de la Guvern
Miercuri, 14 ianuarie 2026, a avut loc, la Palatul Victoria, cea de-a doua reuniune a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. Pe lângă consilierul de stat Andrei Lupu și consilierul de stat Oana Cambera, în calitate de reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului, la reuniunea de lucru au mai participat consilierul prezidențial Cosmin Soare Filatov, reprezentanți din partea Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, din partea asociațiilor profesionale ale magistraților, precum și, din partea societății civile, între alții, Diana Ionescu (Asociația Declic) și Adrian Ristea (Asociația Funky Citizens).
„În cadrul reuniunii au fost discutate și agreate următoarele direcții de acțiune:
1. Elaborarea și prezentarea unui plan multianual pe o perioadă de 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțele judecătorești din România și din parchetele de pe lângă acestea. Planul va fi elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției și va fi supus analizei Comitetului până la data de 30 ianuarie 2026.
2. Elaborarea unui proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui județ. Proiectul va fi realizat de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, până la data de 30 ianuarie 2026.
3. Elaborarea unui proiect de reconfigurare a hărții judiciare, în vederea desființării instanțelor judecătorești cu un grad redus de încărcare. Proiectul va fi întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii până la data de 28 februarie 2026.
4. Realizarea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, precum și prezentarea unui raport de audit. Procedura de desemnare a entității care va efectua auditul va fi inițiată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar raportul de audit independent va fi făcut public cel târziu la data de 15 iunie 2026”, a precizat, între altele, Guvernul, într-un comunicat transmis în 14 ianuarie.
