Ultima Oră

A fost manipulat cursul valutar la alegerile prezidențiale din 2025? Ce spune Consiliul Concurenței

Claudia Marcu
Jurnalistă de Investigație Social & Sănătate 4 min de citire
Publicat la:

O scădere semnificativă a rezervelor internaționale ale României într-o lună poate fi un indiciu că BNR a vândut valută pentru a susține leul, mai ales dacă ea coincide cu presiune de depreciere și nu poate fi explicată prin alte operațiuni, a precizat Consiliul Concurenței. Culmea este că această scădere semnificativă s-a produs fix în luna alegerilor prezidențiale din 2025, conform unui grafic prezentat de această instituție. Faptul că rezerva scade semnificativ într-o lună fără ca statul să fi plătit datorii externe poate fi considerat de către investitori un semnal că BNR a vândut valută pentru a susține leul, a mai arătat Consiliul Concurenței.

Evoluția rezervelor internaționale ale României, în milioane de euro
Evoluția rezervelor internaționale ale României, în milioane de euro

TVA-ul nu va crește, iar cursul euro-leu va rămâne stabil, cam acestea au fost temele principale ale campaniei lui Nicușor Dan, în bătălia pentru fotoliul de la Cotroceni.

Dacă problema TVA-ului a fost deja lămurită, cea referitoare la cursul valutar a rămas cumva într-o zonă gri. Un raport al Consiliului Concurenței, publicat pe site-ul instituției, aruncă, însă, o nouă lumină asupra acestei incertitudini.

În capitolul în care abordează deprecierea leului, Consiliul Concurenței prezintă un  grafic al evoluției rezervelor internaționale ale României, care scad brusc fix în perioada alegerilor prezidențiale, din mai 2025. Ce înseamnă scăderea semnificativă a rezervelor? O intervenție în piață a BNR pentru a opri deprecierea leului, explică raportul Consiliului Concurenței.

Care au fost manevrele și ce riscuri și-au asumat autoritățile

Pentru a evita o depreciere prea rapidă, Banca Națională a României poate vinde valută din rezervele internaționale (euro, dolari etc.) și cumpăra lei din piață, susține Consiliul Concurenței. Scăderea rezervelor internaționale poate reduce încrederea investitorilor, deoarece aceștia pot interpreta aceste reduceri ca pe o scădere a capacității băncii naționale de a apăra moneda. Acest aspect poate duce la accelerarea deprecierii cursului de schimb.

”De exemplu, faptul că rezerva scade semnificativ într-o lună fără ca statul să fi plătit datorii externe poate fi considerat un semnal că BNR a vândut valută pentru a susține leul, cu mențiunea că fluctuațiile la nivelul rezervelor nu pot fi atribuite integral și întotdeauna intervențiilor. O scădere semnificativă a rezervelor într-o lună poate fi un indiciu că BNR a vândut valută pentru a susține leul, mai ales dacă ea coincide cu presiune de depreciere și nu poate fi explicată prin alte operațiuni”, se precizează în raportul Consiliului Concurenței.

Scumpirea energiei a provocat deprecierea leului în 2026?

Deprecierea leului din 2026 a fost cauzată de instabilitatea politică, de deficitele externe și bugetare, dar și de scumpirea energiei, semnalează Consiliul Concurenței. Acestea au redus supraevaluarea monedei naționale, care, în mai 2026, încă se păstra la aproximativ 5-6%, conform BNR sau unor analiști din domeniul bancar.

”S-a observat o schimbare de abordare a BNR, care, în fața presiunii valutare, a permis o depreciere mai amplă a leului. Un efort suplimentar din partea BNR pentru menținerea unui curs mai apreciat RON/EUR ar însemna cumpărare de lei/vânzare de euro, adică reducerea lichidității din piață și, ulterior, creșterea dobânzilor. Deprecierea leului aduce cu sine o inflație mai mare, creșterea datoriei publice în valută și scumpirea importurilor. Banca Națională practică un regim de flotare controlată, ceea ce înseamnă că intervine pentru a netezi fluctuațiile considerate excesive, dar preferă să fie discretă, pentru a nu încuraja speculațiile”, se arată în raportul Consiliului Concurenței.

Reacții în lanț. Un leu slab temperează creșterea deficitului?

Deprecierea leului scumpește importurile, determinând costuri mai mari pentru întreprinderile din România care sunt dependente de furnizorii externi și, ulterior, costuri mai mari pe lanț, inflație, creșterea datoriilor în euro, consideră Consiliul Concurenței.

Pe acest fond, banca centrală ar putea fi nevoită să crească rata dobânzii de politică monetară pentru a stabiliza inflația, fapt care va determina ulterior creșterea dobânzilor la credite, cu impact asupra puterii de cumpărare a populației.

”Deprecierea cursului de schimb poate avea un efect favorabil asupra exporturilor, în sensul în care produsele românești devin mai competitive la preț pe piețele externe. Un leu mai slab poate acționa ca un mecanism de reechilibrare, făcând produsele românești mai ieftine la export și importurile mai scumpe, ajutând teoretic la temperarea ritmului de creștere a deficitului”, a concluzionat Consiliul Concurenței.

Mica publicitate