Curtea de Conturi Europeană a criticat extrem de dur modul în care efectiv s-au risipit 17 miliarde de euro, alocați de Comisia Europeană pentru inovarea în industrie. Jumătate din acești bani au ajuns la ONG-uri în cadrul mai multor proiecte de colaborare, în loc să fie direcționați către IMM-uri. Rezultatele proiectelor de cercetare au fost anemice și fără finalitate economică, în marea lor majoritate. Mai mult, Comisia a omis să facă evaluări ale impactului economic produs de finanțarea ONG-urilor, susține Curtea de Conturi Europeană.
Comisia Europeană a alocat 17 miliarde de euro în cadrul programului Orizont 2020, pentru cercetare -inovare, 80% din acești bani fiind direcționați în scopul obținerii de către UE a poziției de lider în domeniul tehnologiilor generice și industrial.
În mare, rezultatul a fost că nu prea s-a reușit depășirea celebrei inovații a dopului atașat de sticlă. Curtea de Conturi Europeană a constatat că jumătate din bugetul de 17 miliarde a ajuns la ONG-uri.
”Finanțarea pentru <<Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industrial>> și pentru <<Inovarea în IMM-uri>> s-a concentrat la nivelul a 550 de participanți, dintr-un total de 14.500. Aceștia erau însă în principal organizații non-profit în cadrul mai multor proiecte de colaborare, organizații de cercetare și instituții de învățământ superior sau secundar.
Organizațiile au beneficiat adesea de cea mai mare rată de finanțare (până la 100 %), ceea ce înseamnă că acest sprijin nu a avut niciun efect de stimulare în vederea atragerii de investiții private”, se arată într-un raport al Curții de Conturi Europene.
Alocarea finanțărilor, fără legătură cu inovarea
Criteriul „impactului” nu a fost utilizat în mod consecvent în procesul de selecție. Curtea a constatat că IMM-urile au acționat rareori în calitate de coordonatori de proiect în cadrul proiectelor de colaborare (care reprezintă aproape 80 % din finanțarea din cadrul Orizont 2020), ceea ce le-a limitat influența asupra direcției proiectelor, a deținerii sau creării de proprietate intelectuală și a exploatării comerciale, arată Curtea de Conturi Europeană.
În plus, peste o treime dintre IMM-urile incluse în eșantionul Curții au menționat networking-ul cu actori-cheie din industrie, nu inovarea, ca principal motiv pentru candidatură și participare. În același timp, nici Regulamentul privind programul Orizont 2020, nici programele de activitate nu au specificat cerințe de eligibilitate legate de capacitatea de inovare a participanților.
Prin urmare, finanțarea nu a fost alocată neapărat participanților sau proiectelor cu cel mai mare potențial de inovare. Această situație rămâne neschimbată în cadrul actualului program Orizont Europa, mai semnalează Curtea de Conturi Europeană.
Organizațiile non-profit nu au fost evaluate
Deși organizațiile non-profit pot comercializa rezultatele cercetării-dezvoltării și inovarea generată, producând efecte atât economice, cât și societale, evaluările microeconomice ale Comisiei Europene nu au inclus nicio informație referitoare la impactul economic al acestor organizații, atrage atenția Curtea de Conturi Europeană. Totodată, potrivit acesteia, Comisia nu a evaluat rezultatele activităților de cercetare finanțate de UE la închiderea proiectelor. Participanții au avut obligația de a prezenta un raport final al proiectului, care trebuia să includă planuri de diseminare și de exploatare, dar Comisia nici nu a evaluat în mod sistematic rezultatele activităților lor de cercetare, nici nu a urmărit în timp aceste planuri.
De asemenea, Comisia nu a evaluat, în timpul derulării proiectelor sau după finalizarea acestora, potențialul cercetării finanțate de UE de a genera comercializarea rezultatelor și extinderea activității întreprinderilor și nici nu a colectat date privind capacitatea de inovare sau performanța economică a participanților.
Concluzia Curții de Conturi: finanțare fără rezultate
Banii alocați cercetării apropiate de piață în cadrul priorității „Poziția de lider în sectorul industrial” din Orizont 2020, principalul program al UE pentru cercetare din perioada 2014-2020, nu au fost orientați suficient către transformarea ideilor și a produselor inovatoare în rezultate comerciale, a concluzionat Curtea de Conturi Europeană.
”Pentru a deveni un adevărat lider industrial, nu este suficient să finanțezi cercetarea. UE trebuie să se asigure în permanență că investițiile publice ajung până la capătul drumului și se traduc în inovare pregătită pentru piață, într-o participare mai puternică a sectorului privat și într-o creștere economică durabilă”, au transmis auditorii Curții.
