Proiectul Casa de Comerț Unirea, care ar fi trebuit să faciliteze vânzarea produselor agricole românești, este împinsă, cu fiecare an, spre dispariție. Bugetul din 2026 prevede o cheltuială de 500.000 de euro doar pentru studii de fezabilitate, pentru centre logistice de colectare, sortare, ambalare si livrare legume fructe, în condițiile în care Ministerul Agriculturii recunoaște că nu sunt surse de finanțare pentru construirea acestora. Investițiile care ar fi trebuit făcute în ultimii 7 ani au fost sabotate rând pe rând, pentru a ca decidenții politici să se asigure că societatea nu își va îndeplini rolul, cu tot capitalul inițial de 19 milioane de euro.
Casa de Comerț Unirea, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, a fost luată în derâdere și atacată din toate părțile, începând cu liberalii, care au condamnat ideea ”aprozarelor comuniste” și continuând cu presa mainstream, care nu pierde nicio ocazie să o ridiculizeze.
În fapt, ideea sprijinirii productorilor agricoli din România, prin magazine de desfacere, depozite pentru legume fructe, piețe volante dedicate acestora, fabrici de procesare, era absolut necesară pentru o țară care a ajuns să importe 90% dintre alimente, în timp ce marfa autohtonă rămânea pe câmp sau era distrusă pentru că fermierii nu reușeau să o vândă. Petre Daea, fostul ministru al Agriculturii, s-a luptat mult ca societatea să-și atingă scopul, a achiziționat chiar magazine, însă interesele erau atât de mari încât nu a avut nicio șansă. Același Petre Daea este cel care a spus că a încercat să construiască silozuri pentru cerealele românilor, dar s-a lovit de un grup de interese puternic, care l-a făcut să dea, speriat, înapoi. Regretatul profesor Mircea Coșea, fost membru în Consiliul de Administrație al Casei, entuziasmat de ideea de a ne recăpăta independența alimentară, a văzut și el presiunile făcute ca societatea să nu mai existe.
Au distrus capitalul
Cele 19 milioane de euro, capitalul inițial al Casei de Comerț Unirea, au fost mătrășiți an de an, fără investiții notabile. De magazine s-a ales praful după plecarea lui Petre Daea, iar piețele volante achiziționate nu au fost folosite în folosul fermierilor români, ci ținute ani de zile în depozite, pentru ca mai apoi să fie împrăștiate prin închiriere. Ciudat este că cei de la Curtea de Conturi nu au călcat pe la această societate, deși neregulile în administrarea capitalului sunt strigătoare la cer. Prin 2024, Casa mai avea doar 45 milioane de lei din cele peste 93 de milioane de lei inițiali. De amintit faptul că, în 2019, societatea a fost la un pas de a achiziționa un depozit de fructe și legume, dar au venit liberalii și au îngropat achiziția.
Se întoarce moda studiilor de fezabilitate
În ultimii ani, societatea s-a ocupat de intermedieri între producători și retaileri, fără să facă investițiile pentru care a și fost înființată. În proiectul de buget pe acest an, publicat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii, Casa de Comerț Unirea vrea să cheltuie 500.000 de euro pentru studii de fezabilitate, ca să se asigure că spulberă și ultimele fărâme din capital, pentru niște depozite pe care nu are bani să le construiască.
”Pentru anul 2026 societatea își propune să efectueze 5 studii de fezabilitate, pentru construirea unor centre logistice de colectare, sortare, ambalare și livrare legume-fructe, fiecare în valoare de 100.000 euro. Costurile acestor studii se bugetează ca și cheltuială pentru investiții (în curs). Aceste 5 studii sunt pentru viitoarele Centre logistice din Giuvărăști, Însurăței, Desa, Târgu Mureș și Colibași. Nu se poate prezenta anexa la acest Buget de venituri și cheltuieli Planul de investiții pentru construirea centrelor logistice de colectare, sortare, ambalare și livrare legume-fructe deoarece nu au fost identificate, până la acest moment, în totalitate, costurile necesare efectuării investiției și nici sursele de finanțare”, se arată în proiectul de ordin al Ministerului Agriculturii.
2 angajați și 5 șefi
Societatea are doar doi angajați și cinci conducători: 3 membri ai Consiliului de Administrație, un director general și un director economic. Pentru angajați se cheltuiește 265.000 lei pe an, iar pentru conducere, 584.000 de lei pe an. În rest, toate serviciile sunt externalizate, astfel că s-au bugetat cheltuieli cu alte servicii executate de terți de 1.278.000 lei. Culmea este că în aceste cheltuieli intră, pe lângă 225.000 lei pentru colaboratori și 306.000 pentru servicii diverse, 701.000 lei onorarii avocați si consultanță juridică. Pentru o societate cu 2 angajați, care ne anunță că a încheiat 2 contracte de intermedieri vânzare produse, să aloci peste 700.000 de lei pentru avocați este un adevărat dezmăț pe bani publici. Dar probabil că și asta face parte din graba de a închide această societate.
