România și-a asumat, prin lege, să cumpere, timp de 7 ani, gaze din Marea Neagră de la OMV la prețuri de două ori mai mari ca în prezent. Blocul Național Sindical avertizează că, dacă prețul gazului va fi mai mic de anul viitor, statul va intra pe pierderi. În plus, prețul de aproape 49 euro/MWh va conduce la o dublare a facturilor la încălzirea centralizată și va pune pe butuci economia țării, sau ce a mai rămas din ea. În acest context, BNS a cerut președintelui Nicușor Dan să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru o dezbatere privind securitatea energetică a României.
România și-a asumat achiziția a 49,9 milioane MWh (49,9 TWh) de gaze naturale prin proiectul Neptun Deep, în valoare totală de peste 2,4 miliarde de euro. Prevederea s-a strecurat, discret, în Legea 171/2026 privind unele măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial din 5 august. Blocul Național Sindical (BNS) a semnalat că, potrivit actului normativ, în perioada 2027–2034, statul roman va cumpăra gaze naturale la un preț de 48,752 de euro/MWh, de la OMV Petrom, în baza dreptului de preempțiune aferent exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep. România are în acest perimetru offshore, aproximativ 100 de miliarde de metri de cubi de gaze naturale, din care jumătate se află în exploatarea ROMGAZ.
”Nu vorbim despre o decizie cu efect limitat la o tranzacție comercială. Vorbim despre o decizie care poate produce efecte asupra bugetului de stat, facturilor populației, prețurilor energiei electrice, competitivității industriei românești și atractivității României pentru investiții, timp de șapte ani”, a precizat BNS.
Două scenarii la fel de sumbre
Analiza BNS arată că această decizie legislativă poate genera cel puțin două scenarii cu efecte majore asupra României. Primul scenariu este cel în care prețul gazului pe piața liberă va fi mai mic decât prețul de 48,752 de euro/MWh stabilit prin lege.
În această situație, statul român ar cumpăra gazul la un preț superior celui de piață și ar trebui ulterior să îl valorifice într-un context de piață în care prețul ar putea fi mai mic. Diferența ar putea deveni astfel o pierdere pentru statul român, suportată, în ultimă instanță, din bani publici. Pe de altă parte, prețul de 48,752 de euro/MWh stabilit prin lege echivalează cu circa 256 lei/MWh, peste nivelul prețului reglementat de 120 lei/MWh aplicat în prezent producătorilor interni pentru gazele destinate consumatorilor casnici și producătorilor de energie termică. Analiza BNS relevă și un al doilea scenariu, în care costul suplimentar al gazului se transferă în economie și în prețurile plătite de consumatori.
Creștere de 100% a facturilor la căldură
Dacă se ia drept reper un preț de 22,8 de euro/MWh (preț reglementat acum pentru populație) și se compară cu prețul de 48,752 de euro/MWh, vorbim despre o creștere de 113% a prețului gazului, nu despre o ajustare marginală, avertizează BNS. Sindicaliștii spun că această diferență nu poate fi ignorată într-o economie în care gazul natural reprezintă o componentă importantă a costurilor pentru populație, pentru industrie și pentru producția de energie electrică.
”Mai mult, în cazul producției de energie electrică pe bază de gaze naturale, creșterea costului combustibilului se transmite în costul energiei produse și, ulterior, în prețurile din economie. Astfel, pentru 1 MWh de energie electrică se consumă 2,5 MWh de gaze naturale. Asta înseamnă că 1 MWh de energie electrică ajunge la peste 120 de euro. Tarif care, conform practicilor din piața de energie, va reprezenta prețul minim al energiei active, la care se adaugă costurile de transport, distribuție, accize, TVA și certificate de emisii de carbon. Toate acestea însumate vor conduce la prețul de peste 180 de euro/ MWh la consumatorul final: industrial sau casnic. Pe de altă parte, va exista o creștere cu peste 100% a facturilor la căldură pentru populația care se încălzește în sistem centralizat”, se arată într-o scrisoare deschisă a BNS adresată președintelui Nicușor Dan.
Pleacă toți investitorii
Stabilirea prin lege a unui preț de 48,752 de euro/MWh pentru o perioadă de șapte ani poate reprezenta un semnal economic și investițional extrem de important pentru piața românească, susține BNS. Într-o economie în care prețul energiei reprezintă unul dintre principalii factori care determină competitivitatea, investitorii au nevoie de predictibilitate, dar și de prețuri competitive. ”Dacă energia devine structural mai scumpă în România, există riscul ca investițiile să fie redirecționate către alte piețe, iar companiile care produc în România să își piardă competitivitatea în raport cu cele din alte state europene. În traducere, investitorii vor fugi și vor închide fabricile, uzinele și toate afacerile care astăzi plătesc taxe și impozite la bugetul de stat și asigură venituri pentru milioane de lucrători”, se precizează în documentul citat.
Se cere convocarea CSAT
BNS a solicitat președintelui Nicușor Dan să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru o dezbatere privind securitatea energetică a României, în care să fie implicate toate instituțiile cu atribuții în domeniu, precum: Ministerul Energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Consiliul Concurenței. ”Considerăm că este obligatoriu ca aceste instituții să prezinte analize complete asupra efectelor acestei decizii politice, de achiziție a gazelor naturale la acest preț, asupra facturilor la gaze naturale și energie electrică, precum și asupra inflației, competitivității industriei și asupra bugetului de stat”, a transmis BNS.
